Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană.

„Propunerile de numire a procurorilor de rang în proiectele elaborate de ministru și în cadrul Proiectele Parlamentului au constituit o parte esențială a dezbaterii privind legile privind justiția. Se referă la amendamente la articolul 54 din Legea 303/2004 privind procedurile de numire și concediere a procurorului general, procurorul șef al DNA, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorismul (DIICOT), a șefilor de secții din DNA și DIICOT. În evaluare ar trebui să țină seama de recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la procedura de numire a procurorului general sau post echivalent, unde este necesar un echilibru pentru a câștiga încrederea publicului și respectul sistemului judiciar. Discreția ministrului justiției și rolul președintelui în procedura de selecție și procedura de revocare este una din problemele din dezbatere”, se arată în raportul tehnic MCV.

„Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei”, a declarat Frans Timmermans.

Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.

Potrivit unor surse din CE, Bruxelles aşteaptă progrese, nu regrese în ceea ce priveşte justiţia. Comisia nu consideră că raportul actual este mai rău decât cel din ianuarie, dar atrage atenţia că, dacă vor fi constatate probleme la punctele închise anterior, acestea vor fi redeschise.

Comisia reaminteşte că MCV nu este legat de aderarea la Spaţiul Schengen.

Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referință ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deși datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu.

Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani și a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcția îndeplinirii tuturor obiectivelor de referință ale MCV.

Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privința unora dintre aceste recomandări. Este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător.

Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese și în privința altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică.

În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. 

"Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante și, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referință ale MCV. Către sfârșitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate", se arată într-un comunicat al Executivului european.

Surse din Comisie reiterează faptul că MCV va fi ridicat, în momentul în care România și Bulgaria vor îndeplini toate recomandările Comisiei.