Ana Birchall: 

• de multe ori România a avut și are expertiză.
• pentru noi e critic să menținem în atenția UE Balcanii de Vest, e vorba de securitatea din zona noastră.

•  există beneficii ale globalizării, problema e distribuirea veniturilor, politicile la nivelul UE nu au găsit un răspuns la această chestiune. 
• și în SUA clasa mijlocie a fost afectată în ultima decadă.
• se creează locuri de muncă, dar problema e că ele se creează pentru o elită, degeaba le creăm în condițiile în care nivelul educației scade peste tot.
• din ce în ce mai mulți poți să vinzi lucruri false, pentru că scade discernământul celor cărora li te adresezi.
• peste 27 de mld de euro au intrat în plus față de contribuția noastră la UE, și totuși există politicieni și analiști care susțin că aderarea nu a adus beneficii.
• e suficient să ne uităm la state care nu au aderat, precum Balcanii de Vest, uitați-vă la Macedonia în ce situație e, ce probleme majore are.
• problema principală e în ce măsură găsim soluții la provocările globale, în ce măsură putem ca plusul generat de globalizare să fie redistribuit mai echilibrat. 

Daniel Dăianu, membru al Grupului la Nivel Înalt privind Resursele Proprii: 

• federalizarea pierde teren, există oboseală integrării. 
• avem de-a face cu resurecția intereselor naționale.
• nevoi comune ale statelor membre: securitate și coeziune internă.
• marile probleme economice sunt în Zona euro, nu în noile state membre.
• bugetul UE e foarte mic - 1%, în raport cu nevoile Uniunii care cresc.
•  sunt state care vor mărirea sumelor pentru securitate și scăderea resurselor pentru politicile tradiționale.
• se profilează un buget al Zonei euro, chiar dacă Germania se opune.
• cum va fi susținută financiar cooperarea consolidată? e o întrebare importantă. 
• planul Juncker -grosul se duce către state avansate, ce facem?
• există un clivaj între centru și periferie, avem aranjamente de politici defectuoase.
• cele cinci scenarii ale CE: documentul nu are destulă forță, nu e destul de imaginativ.
• avem nevoie de robustețe la aderare.
• mersul resurselor avantajează țările mai bogate, arată unele studii, deci trebuie să demontăm niște mituri.
• e necesară mobilizarea resurselor interne, să ne definim mai bine interesele naționale.
• trebuie ca bugetul Zonei euro să nu aspire resurse din bugetul UE.
• ar trebui să fim în Schengen și să nu mai avem MCV în momentul deținerii Președinției UE - prima parte a anului 2019.

Elena Georgescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor: 

• e necesar să se stabilească noi priorități și obiective, în primul rând pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în proiectul european.
• a fost extins scopul Marjei globale pentru angajamente pentru a răspunde obiectivelor legate de migrație și securitate.
• s-a renunțat la înființarea unui nou instrument de ajutor de criză la nivelul UE, considerându-se că instrumentele existente sunt suficiente.
•  s-a constatat o sub-implementare pentru toate programele ca urmare a întârzieilor în punerea în aplicare a programelor 2014-2020, procesul de desemnare la nivel național a AM-urilor a durat mai mult.
• susținem politicile tradiționale ale UE, aduc în continuare plus valoare, dar trebuie reorientate pentru a răspunde conceptului actual de valoare adăugată europeană - EVA - în conexiiune cu valoarea adăugată pentru cetățeni.
• trebuie să reorientăm bugetul către rezultate și performanțe.
• susținem elementul de grant pentru politica de coeziune, sunt necesare măsuri de simplificare a acestei politici.
• viitorul cadru financiar trebuie să fie mai flexibil, dar și mai previzibil.
• odată cu Brexit, România își exprimă speranță că va fi o simplificare a sistemului de resurse proprii - actuala resursă TVA să fie eliminată - pentru perioada post-2020.
• mecanismele de corecție nu corespund principiilor de transparență și corectitudine, noi credem că ar trebui eliminate.
•  pledăm pentru continuarea cadrului financiar pe șapte ani.
• impactul Brexit: e importantă menținerea proiectului UE27, aspectele bugetare trebuie discutate chiar de la începutul negocierilor.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall: 

• politica de coeziune și PAC sunt exemple de succes, care trebuie să continue, suntem conștienți de presiunile asupra lor, cred că am reuși, dacă am păstra măcar nivelul de acum.
•  2017 e un an plin de semnificații pentru UE.
• contribuția României a fost una substanțială în forma finală a Declarației de la Roma. Nue o declarație perfectă, dar a fost varianta de compromis care s-a putut obține într-un moment de cotitură.
• există presiuni pentru reducerea bugetului post-2020, s-ar putea să existe voci care să ceară modificarea actualei filosofii a politicii de coeziune, noi nu susține o astfel de abordare.
• o Europă puternică are nevoie de politici tradiționale puternice, chiar dacă unele state, inclusiv noi, nu am beneficiat pe cât de mult am fi putut de acești bani.
• va fi greu să contracarăm toate aceste presiuni, trebuie să jucăm foarte inteligent.
• am cerut anul trecut desemnarea autorităților de management, dar nu s-a făcut acest lucru, am pierdut o serie de prefinanțări.
• pentru noi, PAC și politica de coeziune sunt extraordinar de importante, PAC trebuie să rămână un pilon fundamental al proiectului european, să fie un factor de stabilitate într-un context geopolitic instabil.

Consilierul prezidențial Leonard Orban:

•  sunt din ce în ce mai multe persoane care cu mesaje ce nu au legătură cu realitatea, dar generează reacții ce țin de euroscepticism sau eurofobie.
• trebuie să discutăm subiectele cele mai sensibile de pe agenda UE.
• am asistat la foarte multe negocieri, niciuna nu se compară cu cea pe bani, se negociază cu cuțitele pe masă, mă aștept ca negocierea pentru bugetul post-2020 să fie cea mai dură de până acum, din cauza situației generale din Uniunea Europeană.
• țările net contributoare marșează pe reducerea contribuției lor, să coboare chiar sub 1% din PIB.
• fără contribuția Londrei, e evident că va scădea bugetul, această problemă va apărea și pentru anii 2019-2020, nu știu în ce măsură Marea Britanie va accepta să plătească pentru cei doi ani. 
• va fi o presiune extraordinară pe politica de coeziune și pe PAC.
• România are riscuri serioase de a avea părți sau programe suspendate, pentru că unele condiționalități ex-ante nu sunt îndeplinite: deșeuri, transporturi, achiziții publice.
• mă aștept ca sumele foarte mari de care benecifiază România acum să fie ultimele, mă aștept să scadă mult, atât pentru politica de coeziune, cât și pentru dezvoltarea zonei rurale.
• sunt alternative pentru creșterea bugetului, dar unele state membre nu vor, nu există voință politică, trebuie să ne așteptăm ca după 2014-2020 să avem un buget post-2020 mai mic și cu condiționalități mai dure, deja actualul buget este mai mic decât precedentele.
• e extrem de util să avem o listă de proiecte care au schimbat fața României, ne-ar ajuta foarte multe, există percepția că de multe ori banii din politica de coeziune se cheltuie ineficient.

+++

În cadrul conferinței vor susține alocuțiuni Ana Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, Consilier prezidențial pentru Afaceri Europene, Elena Georgescu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Daniel Dăianu, membru al Grupului la Nivel Înalt privind Resursele Proprii (HLGOR) și membru al Academiei Române.