Prima parte a conferinței s-a încheiat. Partea a doua a conferinței o puteți urmări aici.

Live text:

• în ultima vreme ne-am confruntat cu o creștere a euroscepticismului, PAC n-a scăpat criticilor, pentru că ar fi învechită și extrem de complexă, Comisia vrea să propună modernizarea și simplificarea acestei politici.
• PAC e un succes incontestabil al sectorului agricol european, am asigurat securitatea alimentară a circa 500 de milioane de persoane, avem o abundență agro-alimentară de care alții nu se bucură, produsele europene sunt considerate sigure pentru consumatori.
• sectorul agro-alimentar e cel mai important angajator: circa 44 milioane de europeni.
•  agricultura rămâne sectorul principal al pieței unice.
• UE e lider mondial în privința exporturilor agro-alimentare: 131 de miliarde de euro în 2016, iar tendința e de creștere.
• PAC e preocupată și de acțiunile climatice și de protecția mediului.
• 48% dintre terenurile din UE sunt gestionate de fermieri.
• în viitor, spațiul rural va găsi noi oportunități de dezvoltare prin bio-economie.
•  CE încearcă să determine statele să-și crească contribuția pentru că bugetul post-Brexit va fi mai mic, nu știm deocamdată ce se va întâmpla.
• discutăm de o nouă abordare privind bugetul, una axată pe rezultate.
• ne confruntăm din ce în ce în ce mai mult cu schimbările climatice și impactul lor, agricultura fiind afectată de fenomen, dar avem soluții.
• Pentru viitorul PAC ne orientăm către un nivel de ambiție crescut, vrem să îmbunătățim arhitectura de agro-mediu și trebuie să întărim legătura dintre PAC și alte politici, în special cele de mediu și climă.
• trebuie întărită grija față de mediu.
• nu reușim să atragem forța de muncă tânără. 
• e un mare decalaj între veniturile agricultorilor și veniturilor din alte domenii, dacă am reduce sprijinul prin PAC situația ar fi și mai îngrijorătoare.
• va trebui să continuăm acordarea sprijinului pentru venitul agricol.
•  se propune o repartizare mai corectă a sprijinului pe venit, în prezent 80% se duce către 20% dintre beneficiari.
• se propune o plafonare, plăți redistributive sau degresivitatea, la ultimul Consiliu au existat divergențe privind soluțiile între statele est-europene și cele net contributoare.
• viitoarea arhitectură verde a PAC: vrem să introducem noi condiționalități consolidate. 
• motorul pentru viitor: cunoaștere și inovare. E nevoie de o mai strânsă legătură între ceea ce știm și ceea ce producem.
• cercetarea, sistemul de educație agricolă, consultanța au nevoie de o nouă funcționalitate, o nouă întărire, îndemn România să acorde atenție acestui aspect.
• atragerea de noi fermieri, doar 6% dintre fermierii europeni au sub 35 de ani.
• e nevoie de un pachet consistent care să atragă noi fermieri, stabilirea în zona rurală.
• accesul la pământ, taxe, credite, toate trebuie bine stabilite astfel încât să fie atrași noi fermieri.
• ne îndreptăm către un nou model de guvernanță.
• în privința relațiilor cu partenerii din afara UE, elementul protecției și echivalenței pentru agricultura organică sunt elemente-cheie în cadrul negocierilor.
• în negocierea acordurilor viitoare, aceste aspecte de protecție sunt elemente foarte punctuale.
• distribuția în cadrul PAC e inechitabilă, de-a lungul timpului au fost încercate diverse formule, au fost mereu critici privind susținerea marilor fermieri. 
• România are o particularitate: multe ferme foarte mici și unele mari, ferme medii nu prea avem.
• se dorește o redistribuție, o reducere a plăților la fermele foarte mari, pentru a-i ajuta pe micii fermieri să crească.
• problema foarte mare e că nu reușim să atragem fermieri foarte tineri, e o problemă accesul la terenuri.
• opinia publică pledează pentru o distribuire mai echitabilă și CE face propuneri în acest sens.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea: 

• Anul trecut a fost unul excepțional în cadrul FEGA - 99,9%.
• trebuie respectate cu strictețe normele europene de către toți cei angrenați în mecanism: structurile centrale și teritoriale ale Agenției de Plăți, o atitudine corectă și responsabilă a fermierilor.
• în trecut au fost disfuncționalități, care au venit împotriva fermierului și a autorităților, ca urmare a extinderii termenului de depunere a cererilor, astfel că acum am interzis depunerea cererilor după 15 mai.
• depunerea cererilor până la 15 mai  dă posibilitatea fermierilor să decidă cum e mai bine să facă, astfel încât să dispară presiunea privind costurile asupra fermelor. 
• am cerut comisarului pentru Agricultură să putem acorda ca avans 70% din suma cuvenită, am primit aprobarea și am distribuit avansul către fermierii din România.
• pentru prima dată am reușit să începem acordarea subvențiilor încă din luna decembrie 2017. Urmând logica ancorării în realitate și respectarea procedurilor, am purces imediat după 1 ianuarie 2018 la continuarea acordării de subvenții, doar 12.000 din cei circa 850.000 de fermieri mai au de primit.
• Planul național de dezvoltare rurală e extrem de important pentru țara noastră, e o nevoie formidabilă ca prin acest pilon să dezvoltăm zona rurală, într-o logică anume, într-o gândire sănătoase, cu un respect față de realitate.
• am pus în mișcare toate măsurile, cu excepția a patru dintre ele, din cadrul Planului național de dezvoltare rurală.
• ne-am propus să atragem 1,4 miliarde de euro anul trecut și am realizat 1,55 miliarde de euro. 
•  din primele zile ale anului 2018 am reușit să stabilim sarcina de accesare pentru fiecare funcționar în parte.
• și anul acesta ne-am propus atragerea a circa 1,4 miliarde de euro.
• În planul PAC trebuie să imprimăm o anumită direcție. PAC nu e un act contabil, e un concept subordonat existenței umane.
• vrem o Politică Agricolă Comună pentru țară, cu respect pentru dorințele noastre, astfel că e binevenită această discuție de astăzi.
• e importantă menținerea Pilonului II a PAC privind dezvoltarea rurală, nu doar pentru România.
• PAC e un succes, am avut un salt excepțional din punctul de vedere al dotărilor tehnice și randamentului ca urmare a acestei politici europene. 

+++

La conferința organizată de EurActiv România, cu sprijinul Comisiei Europene, participă ministrul Agriculturii, Petre Daea, și Mihail Dumitru, director general adjunct, Directoratul general Agricultură și Dezvoltare rurală din cadrul Comisiei Europene.   

Facilitarea dezvoltării economice și sociale a zonelor rurale din statele membre este una dintre cele mai complexe inițiative ale UE. Diferențele structurale între regiunile continentului împiedică implementarea unei soluții universale. De la variațiile geografice la eterogenitatea socială și economică, peisajul dezvoltării rurale în UE este pictat într-o pletoră de culori unice.

Astfel, înțelegând importanța critică a agriculturii pentru viitorul cetățenilor săi, UE a reformat Politica Agricolă Comună (PAC) pentru a se asigura că aceasta răspunde mai bine nevoilor diferitelor regiuni. Planul reformat oferă resurse financiare pentru agricultură, propune măsuri pentru protejarea piețelor comune vulnerabile și avansează programe de dezvoltare rurală concentrate pe urgențele specifice ale regiunilor.  Printre principalii beneficiari ai acestei politicii și instrumentelor sale de finanțare se află și România.

Patru ani de la reforma PAC și în mijlocul perioadei de programare 2014-2020, a venit momentul să ne uităm înapoi la realizările diferitelor inițiative care au fost implementate, să extragem bune practici din aceste exemple și să susținem o nouă generație de actori din mediul rural să își dezvolte proiectele. 

Conferința „Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC” facilitează discuții și dezbateri printre beneficiarii oportunităților de finanțare pentru agricultură și dezvoltare rurală, oficiali din partea instituțiilor naționale și europene, firme de consultanță și instituții financiare. Evenimentul oferă un spațiu pentru prezentarea celor mai bune practici din proiectele dezvoltate în trecutul apropriat, precum și noi oportunități pe termen scurt, mediu și lung.

Printre alte teme, participanții vor putea discuta despre impactul PAC asupra dezvoltării rurale, resurse și instrumente în domeniu și oportunități alternative de finanțare (inclusiv sinergia acestora cu resursele oferite prin PAC). 

Evenimentul se adrează tuturor actorilor relevanți: organizații din sectorul alimentar, agricultură, energie și mediu, experți însărcinați cu redactarea politicilor publice, asociații de agricultori și fermieri, organizații care reprezintă actori din mediul rural, grupuri de consumatori, ONG-uri, cercetători și reprezentanți ai mediului academic, precum și jurnaliști cu experiență în domeniu. 

Participanții vor putea face schimb de experiență și bune practici și vor fi încurajați să discute nevoile și întrebările lor cu cei mai buni experți naționali și europeni în ceea ce privește accesarea fondurilor europene, reforma agriculturii și dezvoltarea rurală. Scopul evenimentului este acela de a pregăti participanții pentru a-și adapta munca la cele mai recente schimbări privind PAC și pentru a capitaliza resursele și oportunitățile oferite de UE pentru îmbunătățirea practicilor din agricultură și dezvoltarea zonelor rurale. 

Speakeri:

Petre Daea este ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din ianuarie 2017. A absolvit Facultatea de Agronomie din Timișoara, specializarea inginer agronom și Institutul de Pregătire a Cadrelor de Conducere din Economie și Administrație. Deține un doctorat în agronomie. Daea și-a început cariera ca inginer stagiar, șef fermă, inginer șef în cadrul CAP Șisești, în județul Mehedinți.

A ocupat funcțiile de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și, pentru scurt timp, pe cea de ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada iulie-decembrie 2004.

Petre Daea a obținut două mandate de senator în Parlamentul României între 2004-2008 și 2009-2012, precum și unul de deputat în perioada 2012-2016. 

Mihail Dumitru, director general adjunct,  DG AGRI, Comisia Europeană, este economist agricol specializat în economie agroalimentară și dezvoltare rurală. Are studii post-universitare în Franța și Grecia la Centrul Internațional pentru Studii Agronomice Mediteraneene Avansate, precum și un doctorat în economie.

După absolvirea Academiei de Studii Economice din București, Mihail Dumitru a lucrat timp de trei ani într-o fermă deținută de stat din județul Prahova. După această experiență s-a orientat către cercetare în economie, dezvoltând studii în domeniul economiei agrare și rurale în cadrul Institutului pentru Economie Agrară, parte a Academiei Române, unde a fost șef de departament. În 1995, s-a alăturat Delegației Comisiei Europene la București, unde a urmărit procesul de accedere a României la Uniunea Europeană, fiind însărcinat cu agricultura și alte sectoare înrudite.

În ultimii ani premergători aderării, Mihail Dumitru a condus secția Delegației responsabilă de agricultură și piața internă. În 2006, s-a alăturat DG AGRI, unde a fost însărcinat cu negocierea primului program de dezvoltare rurală în România, finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în România în 2010.

În 2011, se întoarce în Comisia Europeană, unde preia directoratul responsabil de programele pentru dezvoltare rurală. În februarie 2014, devine Director-General Adjunct responsabil pentru dezvoltare rurală și cercetare.

Din ianuarie 2017, este Director-General Adjunct pentru susținerea directă a Politicii Agricole Comune, dezvoltare rurală și sustenabilitate.

Alexandru Potor, secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezoltării Rurale, coordonator al structurilor din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) responsabile de elaborarea poziției României față de Politica Agricolă Comună (PAC) post 2020.

Are expertiză în domeniul economic, juridic și management strategic al programelor de dezvoltare, în special cele finanțate din fonduri europene. Coordonator al Autorităților de Management din cadrul Ministerului Agriculturii care gestionează Programul Național de Dezvoltare Rurală și Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime.

Are în responsabilitate Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Adrian Pintea, director general, APIA. A absolvit Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj, Facultatea de Zootehnie, în 1999. A urmat cursurile de studii aprofundate (master) în „Tehnologia de îngrășare a tineretului taurin”, în cadrul USAMV Cluj, între anii 1999-2000. Din 2013 este doctor în agronomie, cu tema „Management și marketing în agricultură”, tot în cadrul USAMV Cluj.

În perioada 2002-2006 a fost inginer coordonator al activității și apoi director fermă sector zootehnic și industria cărnii în județul Vâlcea. Între 2006-2016 a fost angajat în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură centrul județean Vâlcea, unde a deținut pe rând funcțiile de consilier superior autorizări cereri de plată, șef birou inspecții și director executiv al centrului județean. În iulie 2016 a fost numit director general adjunct la APIA, nivel central, iar din data de 22 septembrie 2016 deține funcția de director general al Agenției. 

Daniel Crunțeanu, director general adjunct AFIR.

Din februarie 2017, Daniel Crunțeanu ocupă funcția de Director General Adjunct Active fizice și Plați directe din cadrul AFIR. În această calitate asigură coordonarea desfășurării activității direcțiilor din subordine, îndeplinește atribuții legate de lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor efectuate din bugetul statului, din FEADR și prin Programele implementate de AFIR.

În 2003 a obținut diploma de inginer diplomat, specializarea siteme de propulsie, în cadrul Universității Politehnica București, Facultatea de Inginerie Aerospațială, iar cinci ani mai târziu a absolvit studiile de master în Managementul afacerilor publice, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative – Facultatea de Administrație Publică. Din 2011 este doctor în inginerie aerospațială al Universității Politehnica București.

Disclaimer secțiune