Reprezentanța Comisiei Europene în România și Biroul Parlamentului European în România au organizat azi dezbaterea online ”Societatea civilă și prioritățile Conferinței privind viitorul Europei: Viitorul politicilor europene în domeniul sănătății”.

UPDATE

Vlad Mixich - specialist în politici de sănătate: 

  • perioada 2022-2027 reprezintă pentru România un adevărat Plan Marshall, va fi un flux masiv de fonduri europene dedicat în special sănătății 
  • UE are în acest moment în aria sănătății trei ”ciocane” pentru a bate cuie în sistemele medicale ale statelor membre:
  • 1. cel mai vizibil și mai mic - sănătatea publică: UE are posibilitate de acțiune directă în situații pandemice, de urgență
  • 2. cel mai puternic - piața internă: regulile pieței interne sunt folosite inclusiv în zona sănătății pe diverse tematici, cum ar fi mobilitatea pacienților, libera circulație a forței de muncă (mă refer aici la medici), zona medicamentelor și a tehnologiei medicale, unde tonul se dă de la Bruxelles, legislația referitoare la competiție
  • 3. politicile fiscale: CE poate cere statelor membre să respecte anumite condiții legate de cheltuieli și taxe. Recomandările de țară cuprind și o secțiune dedicată sănătății.
  • mai există conex și alte zone în care UE acționează în sănătate, precum politicile de mediu, politicile sociale și de muncă.
Există un cadru de referință pentru educația emoțională, sănătatea mintală?

Victor Negrescu: Prea mult timp a fost un subiect tabu la nivelul societății românești, UE a avut câteva inițiative, nu suficient de incisive pe acest subiect. Există un grup de europarlamentari care încearcă să crească vizbilitatea pe acest subiect.

Se întrevede un cadru legislativ comun pentru legiferarea telemedicinei?

Victor Negrescu: La finalul anului sau începutul anului viitor, Comisia Europeană va veni cu o nouă propunere pentru a revizui cadrul legal existent

Întrebare: Care e viitorul României?

Vlad Gheorghe: Trebuie să tragem beneficii de pe urma acestui statut, avem o diasporă nu suficient de puternică pe măsura cifrelor, ar trebui să o implicăm mult mai mult, comunitățile românești reprezintă pârghii de influență.

Victor Negrescu: După ieșirea Marii Britanii, România e al 6-lea stat ca pondere în UE, e timpul să ne comportăm ca atare, am ajuns la maturitate în ceea ce privește apartenența la UE, să încercăm să influențăm modul în care se iau deciziile, să fim mai vizibili, mai coerenți, mai activi, avem avantajul de a avea o populație preponderent proeuropeană.

Vlad Gheorghe (Grupul Renew Europe): 

  • viitorul UE nu poate fi decât unitar la nivelul sănătății
  • achiziția coordonată de vaccinuri e un succes care trebuie să ne motiveze pentru a coopera pentru o Uniune a sănătății
  • a existat solidaritate din partea societății civile în perioada pandemiei, dar e nevoie de schimbări pentru a asigura dreptul la sănătate al cetățenilor europeni
  •  nu trebuie să uităm de combaterea corupției și de rolul statului de drept 

Victor Negrescu (PSD/S&D): 

  • există la nivelul UE sentimentul că această construcție europeană trebuie să evolueze
  • consider că UE trebuie să aibă noi competențe, eu cred că e nevoie de modificarea tratatelor, cetățenii, inclusiv românii, doresc ca UE să aibă o intervenție mult mai clară și mai precisă în domeniul educației și sănătății. În schimb, multe state membre s-au opus
  • zona de sănătate trebuie corelată cu zona de educație 

Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: 

  • Conferința privind viitorul Europei dorește să ofere cetățenilor un rol mai activ în luarea deciziilor privind viitorul UE, inclusiv stabilirea priorităților viitoare
  • tema de astăzi e una de actualitate, Comisia Europeană a propus consolidarea Agenției Europene a Medicamentului (EMA) și a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și crearea unei noi agenții pentru cercetare și dezvoltare avansată în domeniul biomedical (BARDA)
  • noutatea și forța acestei conferințe constă în faptul că cetățenii sunt liberi să se concentreze asupra a ceea ce consideră ei că e important, iar Comisia s-a angajat să formuleze recomandări pentru politici viitoare pe baza a ceea ce se stabilește pe parcursul Conferinței privind viitorul UE 

Iulia Matei, secretar de stat, Ministerul afacerilor externe: 

  • indiferent de rolul pe care-l avem în dezbaterea de astăzi, scopul nostru e același: cum să reclădim conexiunea între cetățenii europeni și dezbaterile și deciziile care au loc la nivel european
  • impresia mea este că într-un astfel de moment avem nevoie să angajăm opinia cetățeanului european în acest proces definitoriu privind viitorul Europei, astfel încât crize similare să nu ne mai surprindă
  • chiar dacă pandemia nu s-a încheiat, concluzia e aceea că trebuie să adaptăm UE în așa fel încât să dispună de mecanisme permanente pentru a face față crizelor
  • pe lângă sănătate, sunt multe alte domenii la nivel european unde reziliența ar trebui consolidată
  • în istoricul UE, multe crize au reprezentat și oportunități, prin lansarea unor procese de reflecție care să permită folosirea și tragerea unor concluzii corecte din crize, trebuie folosit acest moment al dezbaterii, vocea fiecăruia trebuie să fie auzită
  • avem un pachet, lansat anul trecut, privind o Uniunea a sănătății, dar nu putem să ne oprim doar la acest domeniu, avem nevoie de consolidarea pieței interne, de o prezență mai rezilientă a UE în vecinătate, transformări în domeniul mediului și al agendei digitale 

+++

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a transmis un mesaj video.

Iau cuvântul Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Iulia Matei, secretar de stat, Ministerul afacerilor externe, precum și eurodeputații Victor Negrescu (PSD/S&D) și Vlad Gheorghe (Grupul Renew Europe).