EurActiv România v-a prezentat LIVE TEXT&VIDEO:

Conferința s-a încheiat.

Anghel PANAIT, director general adjunct, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Sud-Est Constanța:

• instalarea tinerilor fermieri a fost o măsură de succes.
• avem 571 de proiecte pe 6.1, ceea ce este bine.
•  nu se poate vorbi de dezvoltare locală, fără un mediu propice dezvoltării afacerilor.
• avem 65 de experți la nivelul Centrului.
• avem întâlniri cu GAL-urile pentru ca proiectele să fie finalizate în condiții optime.
• reprezintă o prioritate punerea la dispoziție a experților în ceea ce privește relația cu beneficiarilor, a GAL-urilor, a tuturor structurile interesate de accesarea fondurilor europene.
• condiții artificiale: se analizează în amănunțime pentru a nu greși, este important să avem proiecte eligibile, în general la nivelul Centrului Constanța nu avem probleme în ceea ce privește condițiile artificiale.

Paul FULEA - Administrator Viticola SA, prezintă experiența sa în accesarea fondurilor pentru programul de reconversie-replantare a viței de vie: 

• oamenii de la APIA sunt de ajutor, dar există întârzieri la plata banilor.
• mai sunt impedimente administrative, cum ar fi contractele de arendă.
•  planul de reconversie: din păcate, s-au schimbat regulile jocului, la început existau subvenții pentru pierderea recoltei, în cazul viilor pentru primii trei ani, când via nu rodește. nu erau suficienți, dar erau buni, acum nu se mai dau.
• reducerea subvenției pe hectar, de la an la an.
• necorelarea în cadrul MADR între ce se face pentru dezvoltare, pentru sprijinirea sectorului viticol, și partea care reglementează modalitatea de vânzare la nivel național. se blochează transferul strugurilor dintr-un areal viticol în altul.
• practic, sunt niște bani aruncați, s-a blocat utilizarea lor.

+++

Prima parte a conferinței s-a încheiat.

Valentin BOLDEIU, coordonator departament fonduri europene, UniCredit Bank: 

• avem ocazia de a absorbi mai mulți bani față de primul exercițiu financiar. dacă la agricultură lucrurile stau destul de bine, dar, în cazul politicii de coeziune și al fondurilor structurale, din cele 22,5 mld de euro doar puțin peste 10% sunt alocate sectorului privat. din acest motiv, e deosebit de importantă capacitatea autorităților locale de a implementa.
• în precedentul exercițiu s-au pierdut bani prin fazarea proiectelor, astfel că acestea vor consuma bani de pe 2014-2020.
• subvențiile agricole au alocate 10,5 mld de euro.
•  există o capacitate extraordinară și o sete de a atrage investiții.
• 95% din finanțarea UniCredit s-a dus către sectorul privat, am înțeles foarte bine importanța susținerii investițiilor în agricultură.
• vă încurajez să apelați la PNDR, altfel este greu.
• încercați să discutați din timp programele de investiții cu banca, discutați inclusiv un subiect foarte la modă: crearea condițiilor artificiale. noi am avut surprize când s-a făcut verificarea de către AFIR post-implementare a condițiilor artificiale, unii beneficiari au fost nevoiți să restituie banii.
• APIA: din păcate, nu toți fermierii au încasat subvențiile pe 2015, vom avea o situație inedită: avansul pe 2016 va fi plătit înainte de a fi plătită toată subvenția pe 2015. 
• sperăm ca această situație să nu se mai întâmple la anul.
• Dacă la nivelul APIA este o decizie pur administrativă, care are în spate niște ordine de ministru, niște negocieri cu Comisia Europeană, negocierea unei maturități nu se poate face printr-un simplu articol, printr-o convenție. 
• această întârziere afectează fermierii cu credite.

Mihai HERCIU – șef serviciu, Direcția Generală Dezvoltare Rurală, MADR: 

• punem accent pe dezvoltarea clasei de mijloc la sate
•  România are o particularitate pe zona agricolă, avem o bipolaritate a actorilor prezenți: marile exploatații agricole și gospodăriile mici dar în număr foarte mari. noi trebuie să asigurăm o dezvoltare echilibrată pentru ambele categorii.
• ne confruntăm cu o îmbătrânire a populației active, o plecare a tinerilor din rural. trebuie să intervenim prin măsuri de sprijin, să încurajăm tinerii să rămână sau să revină. 
• urmărim îndeaproape acele măsuri care să sprijine și să încurajeze asocierea fermierilor, cei mici nu găsesc mereu cele mai bune soluții pentru a-și valorifica produsele. prin asociere pot pătrunde mai ușor pe canalele de distribuție.
• asocierea nu este întotdeauna ușoară, există diverse interese, dar fermierii trebuie să vadă interesul comun.
• investițiile în spațiul rural: în zona vegetală, în zootehnie, în sectorul de procesare a produselor agroalimentare. e mai eficient să valorifici un produs agricol procesat, se mărește competitivitatea. 
• dorim să avem cât mai multe unități de procesare, pentru a nu mai exista un export de materie primă agricolă, sigur e bun și e necesar, dar putem la fel de bine exporta produse agroalimentare procesate.
• sub-măsura 6.3 sprijină fermele de subzistență: un grant de 15.000 de euro pentru o fermă, bani care se dau în două tranșe.
•  ne propunem lărgirea segmentului de eligibilitate cu 312 mii de posibili beneficiari.
• am propus ca plafonul minim de eligibilitate să fie de 4.000 de unități.
• sub-măsura 6.1 este foarte importantă pentru încurajarea stabilirii tinerilor fermieri în zona rurală. ne adresăm și celor aflați în țară, dar și celor care doresc să revină din străinătate. tinerii care se întorc în țară reprezintă un avantaj, revin cu altă mentalitate, cu noțiuni noi, cu o cunoaștere a managementului agricol.
• avem o măsură care sprijină grupurile de producători, timp de cinci ani, degresiv, se primește un sprijin financiar pentru activitatea acestor grupuri. 
• rețeaua națională de dezvoltare rurală: poate distribui acele informații necesare pentru activitatea agricolă, dezvoltarea spațiului rural. 

Bogdan ALECU – director, Direcția Generală Dezvoltare Rurală, MADR:  

• PNDR înseamnă și dezvoltare rurală, satul românesc nu înseamnă doar agricultură, putem forma o clasă mijlocie puternică la sate.
• submăsura 6.2 ”Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și submăsura 6.4 ”Investitții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” sprijină tot ce intră în zona non-agricolă.
•  vorbim de activități de producție, meșteșugărești, turistice și servicii (medicale, reparații mașini, consultanță, contabilitate, alte servicii destinate populației din spațiul rural)
• banii pe submăsura 6.2 se acordă în două tranșe pe baza planului de afaceri. Tranșa I reprezintă 70% din totalul sprijinului la semnarea Deciziei de Finanțare.
• la submăsura 6.4, sprijinul va fi acordat sub forma rambursării cheltuielilor efectuate.
• după doi ani de implementare, se face o analiză și se pot face schimbări. după cele două apeluri depuse, trebuie să vedem dacă ne-am atins țintele propuse. dacă targeturile au fost atinse, se pot face schimbări pentru 2017.
• strategia de dezvoltare a zonei Delta Dunării a fost aprobată, va avea impact asupra tututor programelor finanțate din fonduri europene.
• cele două submăsuri fac parte din această strategie, sperăm să lansăm call-uri în noiembrie. 
• pe zona Investiții Teritoriale Integrate – ITI se vor dezvolta și proiecte pe infrastructură (măsura 7), bineînțeles și pe agricultură și forestier.
• Grupurile de Acțiune Locală - parteneriat autorități publice locale, societatea civilă și mediul privat dintr-o anumită zonă. aceștia conturează o strategie de dezvoltare la nivel local, impactul va fi doar asupra zonei respective, se ține cont de specificitatea fiecărei zone.
• abordarea LEADER 2014-2020 își propune reducerea sărăciei.
• oportunități: diversificarea activităților non-agricole, diminuarea migrației dinspre rural spre urban și dinspre România spre alte țări.
• comparativ cu 2007-2013, avem mai mai multe grupuri de acțiune locală. în județul Constanța avem 7 Grupuri de Acțiune Locală (GAL) cu o alocare totală de 15 milioane de euro. circa 30% din județ nu este acoperit de GAL-uri.
• am încercat să acoperim întregul teritoriu eligibil, pentru a nu crea diferențe de dezvoltare între comune apropiate.
• analizăm posibilitatea unui sistem de vouchere pentru formare profesională. în cazul măsurii 1 încercăm să găsim un sistem foarte simplu pentru formare profesională, acordarea unui voucher cu care fermierul se va duce la orice firmă acreditată, va fi simplificat astfel procesul birocratic și la nivelul autorităților, și al beneficiarilor.
• săptămâna viitoare vom pune pe site-ul MADR câteva documente, chestionare, în dezbatere pentru a primi un feedback. vrem să ne trimiteți sugestii, pentru a creiona un sistem cât mai apropiat de nevoile beneficiarilor.

Evenimentul, organizat, începând cu ora 10:00, de EurActiv România și UniCredit Bank, aduce față în față persoane interesate de finanțarea activităților agricole și non-agricole din mediul rural și autorități în domeniu care vor prezenta situația actuală și vor răspunde la problemele fermierilor români, care sunt în continuare îngrijorați de lipsa banilor, după ce autoritățile române au promis că toate plățile vor fi onorate în prima parte a anului, obiectiv care nu s-a realizat însă.

În prima parte a conferinței vor lua cuvântul și vor răspunde la întrebările participanților:

Bogdan ALECU – director, Direcția Generală Dezvoltare Rurală, MADR

Mihai HERCIU – șef serviciu, Direcția Generală Dezvoltare Rurală, MADR 

Valentin BOLDEIU - coordonator departament fonduri europene, UniCredit Bank 

În partea a doua, Paul FULEA - Administrator Viticola SA, va prezenta experiența sa în accesarea fondurilor pentru programul de reconversie-replantare a viței de vie. 

Anghel PANAIT, director general adjunct, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Sud-Est Constanța, va oferi ultimele informații privind stadiul actual al depunerilor de proiecte și al schemelor de plată în zona Constanța.