MAE și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel” au organizat luni conferința ”Discursul urii, o amenințare pentru Europa astăzi?”.Educația reprezintă o soluție pentru combaterea urii, a fost una dintre concluzii.

Live text:

Daniel Ioniță, CERT-RO: 

  • discursul urii nu poate fi un incident de securitate cibernetică.
  • statul ar trebui să aibă rol în prevenție și răspuns în privința acestui tip de discurs.
  • soluții tehnice pot fi găsite. 

Marco Maximillian Katz, președintele Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România: 

  • antisemitismul e un ingredient de bază al urii sociale și religioase, a devenit un produs de larg consum în zilele noastre.
  • s-au schimbat multe, dar nu și antisemitismul, în pofida numeroaselor discuții și conferințe, acum conține și o doză de antisionism.
  • În România stăm ceva mai bine, cunoaștem mai puține acte de antisemitism, dar asta din cauză că trăiesc mai puțin de 3.000 de evrei, majoritatea în vârstă liniștiți și la locul lor, cu bun simț, care fac tot ce le stă în putință să se integreze într-o societate în care toată viața lor au fost priviți ca fiind altfel. 
  • antisemitismul se manifestă în România prin puseuri: din când în când în cimitire, pe pereții instituțiilor evreiești și pe canale mass-media, dar tot timpul în spațiul online, există și negaționiști, oameni care neagă Holocaustul și acțiunile lui Antonescu împotriva evreilor.
  • cum e posibil ca atunci când educația e prezentată ca fiind principalul element împotriva antisemitismului și a negaționismului, ministrul Culturii să participe la conferințe alături de un antisemit și negaționist notoriu - Gheorghe Funar - și Guvernul din care face parte acest ministru să rămână indiferent?
  • cum e posibil ca angajați ai CNCD să afirme că antisemitismul e o formă de exercitare a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor?
  • Internetul va deveni principala platformă de educare a tinerilor, eu sunt alarmat de materialele și opiniile propagate în acest mediu, e un fluviu de ură și frustrări naționaliste, îndreptate deseori împotriva evreilor.
  • termenul de toleranță implică o discriminare a părții tolerate. 

Mircea Toma, președinte ActiveWatch: 

  • e o veste bună că doar 53% dintre români îi resping pe romi, în anii din urmă procentul era de peste 70.
  • trebuie descurajate mesajele de ură și educați receptorii.
  • sunt legi destule, e nevoie de autoreglementare în media, aceeași situație e și în alte țări europene.
  • în România, sunt publicații care au făcut pași în privința autoreglementării. 
  • e însă nevoie și de CNA, care în prezent e paralizat în interior din motive de polarizare politică.
  • Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se mișcă bine, dar au unele derapaje.
  • cea mai eficientă formă de a combate un hater e de a-l ataca, de a face mișto de el.
  • vorbim de educație, dar nici măcar profesorii nu au un program de formare în spiritul interculturalismului, poate ar trebui introdus un submodul dedicat în modulul de pedagogie, astfel s-ar putea ca ei să-și schimbe mentalitatea.
  •  și profesorii ar da aceleași răspunsuri la sondajul Elie Wiesel, nu sunt diferiți de oamenii de pe stradă, gândesc la fel dacă nu li s-a explicat niciodată că romii nu sunt țigani.
  •  Coaliția pentru Familie, care înglobează un număr mare de actori, inclusiv Noua Dreaptă, are o miză aparent benignă, dar practic se deschide o ușă pentru discursul privind disprețul față de femeie în general - femeia trebuie să stea la locul ei -, al intoleranței pentru tot ceea ce e diferit religios sau cultural.

Angela Cristea, șefa reprezentanței Comisiei Europene la București: 

  • discursul urii poate duce la radicalizare, la terorism, la mișcări antidemocratice, antiliberale, care au ajuns în parlamente naționale din UE. 
  • CE are un mandat destul de limitat în a interveni în acest domeniu, în momentul de față ne gândim dacă nu ar fi bine să avem mai multe competențe.
  • de anul trecut există un Cod de conduită, dar rezultatele nu sunt satisfăcătoare.
  • în multe state membre, inclusiv în România, de multe ori legislația e doar pe hârtie.
  •  pentru mine e de neînțeles lipsa de reacție a CNA la știrile false, la discursurile care incită la ură propagate de posturile de televiziune.
  • mass-media ar trebui să-și construiască mecanisme de autoreglementare.
  •  nimeni nu a hotărăt în ce țară să se nască, în ce religie, în schimb, putem alege în fiecare zi valorile după care ne ghidăm.
  • zicea cineva că ortodoxia e religia iubirii, după părerea mea toate religiile sunt ale iubirii.
  • poate că la alegerile europarlamentare din 2019 partidele vor fi atente și la acest aspect în alegerea candidaților. Și alegătorii ar trebui să-și pună votul pe candidați care respectă valorile europene.

Maria-Manuela Catrina, secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: 

  • sunt coduri și coduri, spre exemplu un contractant indian a șters fotografii în care doi tineri se sărutau la nuntă, pentru el pozele aveau un conținut sexual explicit.
  • trebuie să învățăm copiii că ura nu e doar în cărțile de istorie, ci există și trebuie să le oferim un antidot.
  • sunt ortodoxă și cred că e o religie a iubirii. 

Victor Negrescu, ministru delegat pentru Afaceri Europene: 

  • mediul online permite o oarecare invizibilitate, permite autorilor, distribuitorilor de mesaje să-și asume acest tip de cuvinte fără să se simtă îngrădiți, fără să simtă că ar comite un act care riscă să genereze efecte greu de controlat.
  • sunt multe exemple de violență verbală postate pe social-media, și eu am fost ținta unor astfel de mesaje.
  • în fața urii, singura soluție e să promovăm un mesaj care vine în a construi solidaritatea, în a construi ceea ce înseamnă înțelegerea efectelor adverse ale unui astfel de discurs.
  • ura trebuie identificată, trebuie să spunem că nu e normală.
  • conținutul care îndeamnă la ură dispare greu de pe rețelele sociale.
  • societățile europene au dificultăți în a combate acest discurs al urii.
  • în sistemul educațional din România ar trebui să se vorbească despre aceste lucruri, să promovăm educația toleranței, să căutăm împreună să vorbim deschis despre acest tip de discurs.

Alexandru Florian, director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”: 

  • discursul urii străbate Europa de la Est la Vest, de la Nord la Sud, inclusiv în România.
  • avem în jur câteva țări - Ungaria, Polonia, cu guverne conservatoare puternice, unde se promovează discursul urii, în Germania - pentru prima dată extremiștii de dreapta au intrat în Bundestag, în Austria - extremiștii ar putea intra la guvernare.
  • în România avem toate ingredientele pentru derapaje, dar vestea bună e că nu s-a ajuns la conflicte în stradă.
  • vestea proastă e suntem cu prea multe regiuni și populație sărace, iar în condiții de criză teoria ”țapului ispășitor” prinde rădăcină și poate să însuflețească anumite grupuri la acțiuni bazate pe ură.
  • să ne amintim numai de mesajele care se răspândesc de luni de zile prin mass-media și prin rețelele de socializare privind rolul unor ONG-uri, care ar fi sau sunt finanțate de Soros, și de rolul nefast al lui Soros, un multimiliardar de etnie evreiască, care ar vrea răul României.
  • rețelele de socializare nu șterg întotdeauna mesajele care incită la ură.
  • sunt instituții publice, în special în administrația locală, care susțin sau promovează un posibil discurs incitator la ură, prin promovarea unor simboluri ale extremei drepte din România interbelică, și mă refer în special la simbolistica și elita politică și ideologică a mișcării legionare.
  • amintesc cazul primarului de Cluj, oraș unde există o stradă care poartă numele legionarului Radu Gyr, un condamnat pentru crime de război.
  • în ultimul an s-a accentuat rolul BOR susține mesaje și simbolistică a mișcării legionare, dă apă la moară extremiștilor, și, în mod implicit, se dezice, se îndepărtează de valorile democrației, ale civismului, ale toleranței și de valorile respectării celuilalt.
De ce există mesajul urii în România?
  • Elie Wiesel a realizat un sondaj de opinie, reprezentantiv la nivel național, privind percepția cetățenilor din România despre minorități etnice, despre Holocaust, despre Ion Antonescu.
  • rezultatele sondajului ne arată că mesajul incitator la ură nu e străin de România:
  • 14% dintre cei chestionați consideră că evreii sunt o amenințare pentru România - cu 3% față de 2015, 33% au această părere despre maghiari, iar despre romi - 54%.
  • 10% consideră evreii au prea multe drepturi, 19% susțin acest lucru despre maghiari și 25% despre romi.
  • 46% - față de 38% în 2015 - spun că evreii să se ducă să trăiască în țara lor și să vină în România ca turiști, 58% cred că evreii își urmăresc doar interesele proprii, 22% susțin că evreii acționează pentru destabilizarea societății, acolo unde trăiesc.
  • 22% consideră că evreii trebuie ținuți la distanță de ei, în timp ce în cazul maghiarilor și romilor gradul de respingere este de 29%, respectiv, 39%.
  • avem instituții, precum SRI, care își fac datoria în prevenirea unor conflicte declanșate de ură. 

+++

În cadrul conferinței moderată de Ovidiu Nahoi, redactor-șef RFI, vor lua cuvântul:

Victor Negrescu, ministru delegat pentru Afaceri Europene

Alexandru Florian, director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”

Maria-Manuela Catrina, secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

Angela Cristea, șefa reprezentanței Comisiei Europene la București

Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării 

Adrian Marinescu, Public Sector Lead de la Microsoft România

Mircea Toma, președinte ActiveWatch

Marco Maximillian Katz, președintele Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România

Mircea Grigoraș, director general adjunct CERT-RO