Reprezentanţi ai societăţii civile şi instituţiilor publice din 12 ţări europene au dezbătut la București situaţia democraţiei şi implicarea societăţii civile în susţinerea acesteia, în cadrul Forumul Societăţii Civile din Europa Centrală și de Est.

Concluziile Forumului și recomandări. Dezbateri și următorii pași.

Facilitator: Valentin Burada, Director de Program la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile / Prezentări: Karen Fogg, Membru al boardului la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

H.E. Astrid E. Helle, Permanent Representative of Norway to the Council of Europe - idei principale:

”Norvegia este un animal special în Europa”. Autoritățile norvegiene au depus, de două ori, cerere de aderarea la UE. În istoria noastră modernă, am organizat doar două referendumuri, în 1972 și 1994, privind aderarea la UE, de fiecare dată câștigând tabăra ”nu”. Cu toate acestea, din 1994 Norvegia a devenit parte a pieței interne a UE, face parte din Schengen, aplică Regulamentul de la Dublin și participă la diverse formate de securitate și politici ale UE.

De asemenea, Norvegia contribuie la progresul social și economic al Uniunii, în precedentul exercițiu financiar am oferit granturi pentru 15 state membre. 10% din valoarea granturilor este alocată societății civile.

În actualul cadru, contribuim cu 2,8 miliarde de euro.

E adevărat că lumea de astăzi se confruntă cu diverse provocări, dar, pe de altă parte, niciodată condițiile de viață nu au fost mai bune ca în prezent, progresele făcute în ultimii 15 ani sunt fără precedent în istoria omenirii: nivelul sărăciei extreme a fost redus cu 15%, educația primară este de aproape sută la sută, mortalitatea maternă s-a redus etc. 

Continentul european atrage milioane de oameni, care și-ar dori să trăiască aici, ca urmare a libertății, respectării drepturilor individuale, democrației, care sunt considerate în prezent lucruri de la sine înțelese.

Politicienii europeni trebuie să povestea performanțelor atinse de continentul european, care se poate mândri cu multe. Pentru a ajunge aici, am trecut prin Holocaust, zeci de mii de oameni au fost uciși, am trecut prin genocide împotriva romilor, minorităților sexiale, persoanelor cu dizabilități. De aici venim noi, de aici au apărut UE, ONU, Consiliul Europei. Nu trebuie să uităm asta, nu trebuie să uităm că ne-am născut din cenușă.

În trecut, Europa a experimentat democrația fără drepturi și libertăți individuale. Acum, provocarea noastră este o democrație care să nu se bazeze pe voința majorității, ci pe baza drepturilor și libertăților individuale.

Fără o societate civilă puternică, o democrație nu este de ajuns și nu este suficientă, am văzut asta în România, dar și în Norvegia. 

Dacian Cioloș, prim-ministrul României - idei principale 
  • Sunt onorat să mă aflu alături de Karen Fogg, care a fost în România în timpul negocierilor de aderare. Este o onoare să aibă astfel de persoane experimentate.
  • Cât de importantă a fost implicarea societății civile pentru aderarea României la Uniunea Europeană. A fost un proces care a dat sens democrației, dincolo de democrația instituțională, a construit democrația participativă, care trebuie să fie întărită.
  • Trecem printr-o perioadă aparte în UE, după prosperitate, creștere, care a permis masiva extindere, de la 15 la 28 state membre, cunoaștem un fenomen de populism care câștigă tot mai mult teren. Cred că trebuie să privim pragmatic și realist, să nu cădem în capcana negativismului din cauza sau datorită acestui fenomen.
  • Acest curent populist, care prinde nu doar în UE, ci și în alte părți din lume, cu o istorie democratică foarte consistență.
  • Falie între societate și politicieni. Nu am văzut formațiuni capabile să aducă și soluții. Se concentrează în populism energie pentru a explica ce nu merge, pentru a explica simplist, fără a propune soluții și alternative.
  • De aici trebuie să pornim când tratăm aceste chestiuni. România nu e ocolită de această abordare. România e una din rarele țări care nu are partide populiste, extremiste în Parlament - sper să nu fie cazul și după aceste alegeri. Asta nu înseamnă că anumite partide nu folosesc abordări populiste mai ales în anumite momente.
  • Se speculează diferențele de abordări în privința diferitelor categorii. Incapacitatea de a duce la bun sfârșit sunt componsate cu provocarea de teamă, de ură, care duce la manipulare.
  • Aș nota de multe ori se folosește această teamă și ură împotriva străinilor, făcându-se o paralelă între noi, acasă, și ei, dincolo, utiând că avem milioane de români în această străinătate. Avem canale, mijloace prin care putem combate aceste discursuri, dacă reușim să depășim abordarea simplistă.
  • Curentul populist crește pe falia între politicieni și societate, incapacitatea de a conecta deciziile la așteptările din societate și chiar la soluții care pot să meargă din societate.
  • UE a cunoscut un curajos proces de extindere, am ajuns la 28 state membre, concentrându-ne pe procesul de aderare instituțională, formală, fără să acordăm suficientă atenție procesului de integrare a noii Uniuni Europene extinse. UE cu 28 trebuie să trateze mult mai complexe - o masă mai mare de oameni, o mai mare diversitate - bogăția UE - această unitate trebuie să fie în măsură să trateze diversitatea.
  • Poate nu am dat suficientă atenție procesului de integrare, poate și din motive obiective - 2008-2009, criza financiară, cu impact asupra economiei - au fost necesare soluții concrete. Apoi probleme legate de terorism, de migrație, cărora nu am fost suficient de pregătiți să le aducem soluții.
  • Repliere populistă, naționalistă în fața problemelor care, din punctul meu de vedere, trebuie să le rezolvăm la nivel european. Cred cu tărie că UE va ieși întărită din acest proces, găsind noi forme de democrație.
  • Pe de altă parte, cred că avem nevoie de mai multă onestitate din partea statelor membre, nu este a lor, la Bruxelles, ci a noastră, a statelor membre - asumare din partra liderilor naționali - de îmbunătățire a construcției europene.
  • Nu dat fiind Brexitul, modalitatea de a ieși învingători stă în capacitatea de a inova noi forme de democrație participativă care să depășească acest clivaj dintre noi, aici, acasă, și ei, acolo, la Bruxelles.
  • Este necesară o cooperare între guverne și societatea civilă. Să ne bazăm dialogul pe onestitate și pe transparență, pentru a reduce falia între societate și politicieni. Se vorbește de guvernare deschisă și, din punctul meu de vedere, înseamnă transparență și onestitate.
  • Un stat mai lizibil pentru cetățean în ceea ce decide, în modul în care aplică politicile publice. Avem nevoie de tot mai multe parteneriate pe subiecte de interes general. În anumite etape, structuri din societatea civilă o iau înaintea unor structuri publice. Să construim aceste parteneriate, pentru a a vea o infuzie de experiență, punctuală, în structuri guvernamentale și care să poată fi extinsă de aceste instituții guvernamentale. Avem nevoie de acest parteneriat doar în domeniul social, și în mediu, dar și în domeniul economiei, economie socială, educație, sănătate, justiție, dezvoltare locală.
  • Am încercat cu acest guvern să deschidem porți. Crearea ministerului pentru consultare publică - a fost clar pentru mine că nu e suficient să semnăm acorduri, ci să avem un instrument guvernamental, foarte clar, a cărui principală activitate să fie legătura cu societatea civilă și că instituțiile statului înțeleg importanța. A fost un minister creat de la zero, lăsăm pentru următorul guvern o platformă benefică.
  • Am creat o platforma (govithub) - un fel de fellowship la guvern, în care să ne ajute să dezvoltăm aplicații prin care să conectăm mai bine administrația la nevoile cetățenilor. Avem un nucleu de 20 de IT-iști care lucrează pentru guvern. Unii politicieni i-au numit postaci pentru primul-ministru, sunt postaci mai complecși - postează pentru cetățeni.
  • În jurul acestui nucleu se află 100 de voluntari IT, care îți pun gratuit câteva ore pe săptămână pentru a contribui la transparența față e cetățeni.
  • Dincolo de transparentizarea banului public, cred că avem cea mai complexă platformă la nivel european, care reflectă cum se distribuie banii publici la nivelul instituțiilor de stat. Să transparentizăm total modul în care guvernul distribuie banii publici prin diferite instituții.
  • La nivelul guvernului, încercăm să publicăm și documentele, chiar înainte de decizia formală în guvern. Aș aminti și de o decizie care mai trebuie consolidată - registrul unic pentru transparența intereselor (trebuie deschis la nivelul fiecărui minister) - al companiilor care vin să se consulte cu demintarii.
  • Evoluția societății civile: la nivel european și, acum, național, profesionalizarea implicării în lucrul cu societatea civilă este important pentru a întări democrația participativă. E vorba de o acțiune voluntară, cu cât e mai profesionistă, ea va fi mai credibilă în raport cu societatea și cu instituțiile statului.
  • Societatea civilă să acopere acțiuni largi - cu nevoi ale diferitelor categorii sociale. Dezvoltarea locală - importantă. Am experiența în mediul rural, grupurile de acțiune locală dau consistență politicii de dezvoltare rurală. O conectare cu mediul de afaceri.
  • Dincolo de relația dintre guvern și organizații ale societății civile, avem nevoie de democrație participativă la nivel local. Societatea civilă din UE - cu cât e mai aproape de local - cu atât va fi mai eficientă să influențeze politicile publice la nivel național, la nivel de guvern.

Karen Fogg, Membru al boardului la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile - Idei principale

Angajare cu stakeholders. Uniunea Europeană are puterea să depășească dificultățile

Pentru mine cea mai importantă chestiune - dialogul cetățenilor - acesta trebuie reinventat în mai multe feluri, trebuie adaptat. Având discuții față în față e foarte importantă, aceste discuții fac ca aceste voci să fie ascultate cu demnitate.

Trebuie să fim atenți ca bulgărele de zăpadă să construiască această capacitate de a . Trebuie să fim foarte atenți cât de inclusivi pot fi, utilizarea tehnologiilor digitale - exemple din țări precum Islanda și Estonia.

Importanța democrațiilor locale - cetățenii pot participa. Cineva poate dezvolta dialogul cu cetățenii.

Cum să construim o nouă formă de comunicar eîn cadrul spațiului public. Partidele populiste dai voce acelor voci care nu se aud. Și spun că instituțiile publice nu ascultă. Trebuie să lucrăm cu instituțiile publice astfel încât acestea să fie neutralizate. Anumite partide populiste exploatează acestea.
Dialogul cetățenilor - FDSC dorește să lucreze pe aceste idei.Să punem pauză creșterii xenofobiei. Concluziile despre pași ce pot fi făcuți
1. putem accepta că avem o diagnoză comună a problemelor, trebuie să lucrăm împreună, trans-național, inclusiv în social media. Putem avea o campanie comună?
Să facem propuneri importante. Putem spune că participanții de aici doresc să lucreze împreună și alții să se alăture? Putem face campanii împreună? Suntem interesați să lucrăm împreună în privința dialogului cetățenilor?

Să prezervăm democrația în UE, importanța dialogului cetățenilor, la nivel local - pentru că Bruxelles-ul are tendința de a centraliza.
Tăcerea va însemna consens, prin urmare, vorbiți acum dacă doriți să amendați.

  • Primele lucruri: un slogan, o campanie, un website.

Opinii participanți

Să stabilim o cooperare mai bună structurată, o strategie mai bine structurată. Cel mai important este să structurăm strategia de comunicare

Karen Fogg: din prezentările dvs. am auzit că un document este un punct de plecare, nu la final. Nu un document lung, academic, ci ceva scurt, practic. Nu vom încheia cu un document. Colegii din Olanda ne-au povestit că au fost alegerile și că documentul a fost ignorat. Documentele nu trebuie să fie un scop în sine.

Elena Calistru, Funky Citizens: Noi ne-am dorit să ajungem la standardele din țările mai avansate. Poate că e sarcina noastră în această parte a lumii să luăm inițiativa, poate trebuie să mergem noi mai departe. Suntem pe cont propriu. Am devenit inovativi. Democrațiile vestice nu mai sunt acolo să ne salveze.

Florin Buhuceanu, ACCEPT (drepturile minorităților sexuale)
Mă simt agresat. Doresc să ridic atenția asupra inițiativelor cetățenilor în feluri foarte populiste. Aceste inițiative pot fi folosite pentru a restricționa drepturile. Folosesc această oportunitate astăzi, pentru că Dacian Cioloș a făcut o vizită familiei patriarhale de Ziua Constituției. Drepturile noastre sunt puse sub semnul întrebării. Este OK să utilizăm aceste mijloace pentru a restrânge drepturile minorităților în această țară sau în altă țară?

Karen Fogg: Democrația directă este un instrument foarte periculos, așa cum am văzut în UK. Instrumentele care sunt folosite rar devin instrumente utile pentru politicienii populiști. Va fi o zona foarte interesant de discutat. Pot fi înlocuite prin democrație directă? Cum putem utiliza tehnologiile digitale?
Nu este un răspuns, avem mult de discutat. Dezbaterea e un instrument util, decât să utilizăm instrumente legislative, care mai degrabă divid, separă, decât unesc.



***
Considerații finale:
Dacian Cioloș, Prim Ministrul României
H.E. Astrid E. Helle, Permanent Representative of Norway to the Council of Europe

Prima parte a Forumului

Forumul Societăţii Civile din Europa Centrală și de Est i-a avut în deschidere pe următorii reprezentanți:

  • Violeta Alexandru, Ministrul de Consultare Publică şi Dialog Civic
  • Yves Leterme, Secretar International IDEA
  • Luca Jahier, Comitetul Economic şi Social European, despre rolul factorilor de decizie politică şi a societăţii civile în contextul actual, dominat de creşterea instabilităţii politice şi sociale, la nivel european.

LIVE TEXT - Idei principale

Luca Jahier, Comitetul Economic şi Social European:

Sunt impresionat de denumirea Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic, nu cred că mai există unul la fel în Europa, România ar trebui să fie mândră de asta. 

Sper că, indiferent de rezultatul alegerilor, ministerul va fi menținut și că vom avea inițiative de copy-paste din partea altor țări.

Tot mai mulți vorbesc de injustiția în creștere provocată de globalizare.

Terorismul e o mare problemă, dar poate nu e cea mai mare, dacă ne uităm la cifre: 200 de persoane au fost ucise anul trecut în Europa de către teroriști. Tot anul trecut, în țara mea - Italia - 150 de femei au fost ucise în cazuri de violență domestică.

Sunt de acord cu ceea ce a spus președintele CE, Jean-Claude Juncker, în ultimul discurs despre Starea Uniunii. Juncker a vorbit de criza existențială a UE, dar nu se referea doar la instituții, ci la valori, la forțele fundamentale care ne conduc. 

Multe crize vin și din incapacitatea UE de a crea un echilibru economic și social. 

Am eșuat în a oferi soluții, direcții. 

Nu ne confruntăm doar cu neimplicarea cetățenilor, ci și cu lipsa ofertelor din partea oficialilor, pentru că primul rol al politicienilor este de a oferi răspunsuri corecte și soluții pe termen lung.

Așa cum globalizarea a schimbat societățile, digitalizarea va aduce modificări importante și trebuie să le facem față.

Rolul societății civile: democrația participativă este unul dintre fundamentele UE, avem un sistem unic, dar nu avem instrumente pentru a stimula dialogul civic. 

Crizele nu sunt imaginare, sunt esențiale, ele pot slăbi rolul nostru la nivel mondial și al democrațiilor liberale în interiorul Europei. Trebuie să fim atenți, democrația nu este ceva de la sine înțeles, democrațiile trebuie clădite în fiecare zi, pornind de la vot, trebuie apărat statul de drept, trebuie apărat sistemul ”checks and balances” - pentru că uneori avem tendința să înclinăm balanța în favoarea unei instituții în defavoarea alteia - trebuie apărate rolul instituțiilor și capacitatea lor de a oferi soluții, avem nevoie de leadership pe termen lung.

Dacă ne uităm la criza refugiaților, vedem că a fost vorba de incapacitatea de a anticipa problemele din lumea arabă și consecințele căderii unor dictaturi din zonă.

Yves Leterme, Secretar International IDEA: Democrația nu este supermarket

Democrația funcționează când cetățenii își iau responsabilități. Ca cetățean, ai responsabilități: să participi. Ești parte a unei societăți, a unei națiuni, este o datorie a cetățenilor să participe la democrație.
Aș vrea să vorbesc despre trei aspecte:
1. să mă prezint pe mine și organizația
2. gânduri despre democrația politică, unde sunt slăbiciunile - e partea cea mai ușoară
3. să transmit o idee despre ce poate face societatea cu privire la starea democrației, cum să consolidezi capacitatea democratică a societății.

IDEA are amprente globale: avem democrații mari, India, Brazilia, Mexic, dar și democrații mici. Conceptul organizației - nu este prescriptivă - democrația poate fi sprijinită, dar nu putem preda democrația, putem doar sprijini, intervenim doar când sunt cerințe într-o anume țară.

Cu privire la problemele din Europa - nu avem monopol al problemelor, nici a soluțiilor.
Amprentele globale ne dau posibilitatea să învățăm unii de la alții, cum ar fi la aceste întâlniri, când oamenii se întâlnesc la forumuri ca acesta. 

Situația actuală din Europa - democrația este sub presiune. Liderii nu sunt conștienți de riscuri.

Să fim pregătiți - ceea ce s-a întâmplat în SUA se poate întâmpla în Europa. Când plouă în SUA, se simte în Europa.

Trebuie să căutăm soluții.

Țări care caută a doua respirație - a fost o euforie la finalul regimului totalitar - dar acum întrebarea se pune: cum o facem sustenabilă? Cum răspundem frustrărilor?

Țările din Balcani care încearcă să își reconstruiască țara - fundamentele democrației liberale.

Criza reprezentării - implozie a partidelor politice. Frustrare - schimbare în comportamentul zilnic al oamenilor, utilizarea IT&C, politica nu poate face o excepție. Politica rămâne de obicei în urmă, dar organizarea societății duce la o implozie.

Problema: cum să înlocuim? Societatea civilă are un rol foarte important.
Numărul votanților - foarte scăzut. În Belgia votul este obligatoriu, dar există votul în alb.

Generațiile tinere se arată dezinteresate. Există un deficit democratic.
Referendumul dă un răspuns bun la o întrebare greșită sau invers.

Nu pentru că nu ne mulțumește un referendum, însă sunt destule exemple în ultima vreme că referendumurile nu sunt folosite cum trebuie.

Migrația - Europa nu înțelege că Europa este Uniunea Europeană. Avem o bombă demografică într-o zonă neprotejată. Migrația reprezintă un mod normal în Europa. Este de neevitat, însă oamenii nu înțeleg.

Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic

  • luptăm din interior să schimbăm cultura instituțională, felul în care instituțiile răspund cetățenilor la transparență
  • Concluzia noastră imediată - în instituții nu exista spiritul de a respecta cu adevărat dreptul oamenilor la transparență, deși legislația este relativ în regulă.

Prioritatea noastră a fost să aflăm de ce avem legislație, oameni care să pună în practică legislația și, totuși, transpunerea era un fel de scop secundar, practicienii nu erau pregătiți să facă față responsabilităților.

Lucrând cu fiecare în forumuri ca acestea - i-am învățat să crească transparența. În worshopuri practice, punându-le în ghiduri practice.

Prin toate aceste activități, scopul nostru a fost să ajutăm alte orgaisme guvernamentale să încurajăm un proces deschis.

Unii oameni spun că nu a fost până acum că au fost informațiile transmise în felul în care am făcut-o noi, pentru că sunt cunoscută că pun presiune foarte mare pe echipă.

Atât agenda guvernului este făcută publică înainte de lucrări, pentru ca oamenii să știe la ce anume lucrează, dar și sumarul lucrărilor este făcut public după ședințe.

Alte documente care până acum nu erau făcute publice au fost transparentizate. Am încercat să lucrăm în toate etapele.

Lucrează 10 persoane în acest portofoliu, primul-ministru ne-a permis să lucrăm nu doar cu echipele tehnice, dar și cu miniștrii. Proiectele includ faptul că a fost consultare publică pe cât de mult a fost posibil. Există înțelegerea că acesta este modul normal de a acționa.

Este curios pentru mine cât de rezervată este societatea civilă - din organizația non-guvernamentală - să participe.

Am venit din acest sector, aceasta este familia mea - este necesară o transparență mai mare și la nivelul societății civile. Nu văd ca acest lucru să fie dorit la nivelul societății civile, câtă rezervă este, inclusiv la nivelul organizațiilor care militează pentru tranparență

Vorbind despre scopurile lor, despre veniturile lor - cât suntem de deschiși la transparență.

Standardul pe care l-a stabilit acest guvern, prioritățile pe care le-a stabilit guvernul - sunt puncte de reflecții.

Este un moment de răscruce acum.

Aparțin acestei familii pe care am respectat-o mereu.

 

***
Dacian Cioloş, prim-ministrul României, va dezbate concluziile Forumului şi propunerile organizaţiilor neguvernamentale de implicare în dezvoltarea democrației la nivel local și european, alături de H.E. Astrid E. Helle, Consiliul Europei, în cadrul ultimei sesiuni a evenimentului.

Forumul este organizat în cadrul Fondului ONG în România, parte a granturilor Spațiului Economic European și continuă şi reînnoieşte o tradiţie de cooperare şi acţiune comună a organizaţiilor societăţii civile din Europa Centrală şi de Est, aduce idei noi şi mobilizează societatea civilă din Uniunea Europeană şi din Spaţiul Economic European în vederea unor obiective comune de advocacy.

 

 

Dacian Cioloş, prim-ministrul României, va dezbate concluziile Forumului şi propunerile organizaţiilor neguvernamentale de implicare în dezvoltarea democrației la nivel local și european, alături de H.E. Astrid E. Helle, Consiliul Europei, în cadrul ultimei sesiuni a evenimentului.

Forumul este organizat în cadrul Fondului ONG în România, parte a granturilor Spațiului Economic European și continuă şi reînnoieşte o tradiţie de cooperare şi acţiune comună a organizaţiilor societăţii civile din Europa Centrală şi de Est, aduce idei noi şi mobilizează societatea civilă din Uniunea Europeană şi din Spaţiul Economic European în vederea unor obiective comune de advocacy.