”N-avem încă garanția unui buget aprobat, dar există propuneri de buget și există câteva linii directoare, care sunt stabilite la nivel european și, în funcție de aceste elemente, noi am pregătit o gândire pe care o avem legată de utilizarea fondurilor europene în 2021-2027, pe care o supunem dezbaterii publice”, a declarat premierul Ludovic Orban în debutul consultării cu mediul de afaceri. 

”Sunt câteva lucruri noi față de exercițiul financiar multianual 2014-2020. Există o orientare strategică a Comisiei Europene pentru obiectivul numărul unu, și există o concentrare tematică, așa se numește în limba chineză, de 35%, adică, practic, vor să aloce din FEDR 35% pentru obiectivul numărul unu, care înseamnă specializare inteligentă, inovare, cercetare, soluții inteligente, SmartCity, digitalizare și, practic, va fi un domeniu în care vom avea la dispoziție resurse financiare semnificative pentru care va trebui să pregătim toți posibilii beneficiari, chiar să generăm un sistem de pregătire a proiectelor, astfel încât să avem capacitatea să utilizăm acești bani, care sunt destul de mulți la dispoziție”, a explicat Ludovic Orban.

Referitor la noua linie politică a Comisiei Europene - Green Deal -, șeful Guvernului a spus că va genera provocări la care va trebui să ne adaptăm, dar și resurse financiare: ”Să vedem de unde vor veni ele, pentru că încă e o dezbatere amplă la nivelul Uniunii Europene, dacă acești bani vor fi luați de la coeziune sau dacă, pentru obiective noi, vor fi generate noi surse de finanțare. La ora actuală nu există o decizie luată. Evident, este un meci între statele net donatoare și statele, să spun, beneficiare, că nu se știe cum se va tranșa această dispută”.

El a reiterat obiectivul Bucureștiului de a nu fi afectate fondurile de coeziune și finanțarea pentru agricultură, în condițiile în care România este a șasea țară ca potențial agricol.

În acest context, premierul a precizat că obiectivul stabilit constă în creșterea prețurilor la hectar la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu, astfel încât să crească competitivitatea fermierilor din România. De asemenea, vor trebui să fie alocate inteligent resursele și pentru pilonul II din FEADR, adică partea de procesare, întrucât, la ora actuală, România are o structură a exporturilor în care aproape 70% sunt cereale vrac și animale vii.

”În ceea ce privește Green Deal, sigur că stabilirea obiectivelor extrem de ambițioase la nivel european, și anume de a realiza o reducere a emisiilor de dioxid de carbon de 55% până în 2030 și de-a asigura neutralitate până în 2050, va crea niște efecte asupra tuturor domeniilor economiei în care, practic, sunt industrii care generează emisie de dioxid de carbon și aici va trebui să încercăm să obținem resurse, pentru a putea să ne atingem obiectivele; pentru că, cel puțin în domeniul energetic, există riscul să pierdem până la 40% din capacitatea de producere, dacă ei vor considera combustibilii fosili ca neutilizabili. Oricum, cărbunele este condamnat ca resursă energetică, iar aici, gândirea pe care trebuie să o avem, trebuie să o avem pe termen nu foarte lung, adică aproximativ orizontul 2030, să găsim soluții de producere a energiei care să diminueze emisiile de gaze care generează efectul de seră”, a explicat premierul Orban.

Guvernul va adopta un set de ordonanțe de urgență care să pregătească baza legislativă pentru "cheltuirea judicioasă a fondurilor europene", potrivit viceprim-ministrului Raluca Turcan. Orban a precizat că Guvernul dorește o regândire a arhitecturii instituționale față de ce avem astăzi, propunând înființarea a trei autorități de management și descentralizarea absorbției fondurilor pe agenții de dezvoltare regională, pentru a simplifica procedura de absorbție pe dezvoltarea regională.

De asemenea, Executivul vrea o creștere a flexibilității între fondurile europene: ”Suma pe care o vom putea aloca către infrastructura de transport nu cred că va depăși 4,5 miliarde, iar asta înseamnă că doar o parte din acești bani se pot duce către obiective noi de investiții, pentru că în condițiile fazării, mai avem proiecte începute acum, Sibiu-Pitești, de exemplu, autostrada de centură a Bucureștiului, drumul expres Craiova-Pitești pe care va trebui să le fazăm, pentru că nu pot fi terminate toate tronsoanele până la finalul acestui exercițiu financiar, chiar cu regula N+3, și atunci o parte din banii pe care îi vom obține pe infrastructura de transport o să fie folosiți pentru fazări și doar cele... restul, nu toată suma de 4,5 miliarde va fi disponibilă pentru finanțarea de proiecte de infrastructură noi”.

La rândul său, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a explicat că în viitorul exercițiu bugetar trebuie gândit un alt tip de inițiative antreprenoriale, care au la bază cercetarea, transferul tehnologic, producția inteligentă, acestea fiind ”cuvintele de ordine pe care le promovează Uniunea Europeană în momentul de față”.

”Trebuie să ne uităm și la politica pe care o promovează UE susținând acele tehnologii de vârf pe care noi le-am intitulat tehnologiile viitorului. Sună extrem de pretențios să ne gândim la nanotehnologii, sună extrem de pretențios să ne gândim la biotehnologii sau nu mai spun de alte domenii de vârf ale tehnicii. Eu cred că așezarea pe acest drum al tehnologiilor de vârf va face diferența între România actuală și România următorilor 10 ani”, a spus Boloș.

Ministrul a mai spus că în următoarea perioadă de programare au fost dublate - potrivit cifrelor provizorii - fondurile pentru sprijin antreprenorial, de la 1,5 miliarde la trei miliarde de euro.