Uniunea Europeană a alocat fonduri pentru domeniul digital și tehnologia informației, dar nu și pentru securitate cibernetică, atrage atenția Victor Negrescu, desemnat recent Europarlamentarul Anului 2014 pentru Agenda Digitală a Uniunii Europene. 

Statisticile UE îi plasează pe români la coada civilizației digitale europene - în anul 2014 39% dintre români nu folosiseră internetul niciodată. "Suntem o țară a extremelor", constată Negrescu, în condițiile în care, în perioada 11-13 mai 2015, Romania va găzdui un Summit regional privind securitatea cibernetică.   

Principalele declarații din interviu. Partea 1:

• Eu nu aș spune că suntem înapoiați în domeniul internetului, ci că suntem, într-adevăr, o țară a extremelor. Pe de-o parte, avem cel mai mare număr de specialiști IT din UE, raportat la populație, peste 60.000, în peste 5.000 de firme de software, dar în același timp, avem o mare parte a populației care încă nu a avut acces la internet și nu știe să folosească internetul și care sunt beneficiile sale.
• Acest decalaj este cauzat de faptul că mare parte a populației este îmbătrânită și trăiește în mediul rural, în localități izolate din punct de vedere al infrastructurii de orice fel, nu numai cea tehnologica.
• Și Guvernul trebuie să depună eforturi mai mari în a spori accesul și mai ales în informarea despre ce înseamnă utilizarea internetului. In momentul de față sunt programe care au fost demarate sub auspiciile Agendei digitale, prin care se vor conecta toate școlile din România la internet.
• Un proiect pe care l-am inițiat este acela de a crea, după modelul finlandez, o comisie în Parlamentul României. O Comisie pentru Viitor a fost creata în Parlamentul Finlandei, condusă de către actualul comisar european Katainen, care a permis țării să fie un lider european în tehnologii. Și în Romania trebuie sa facem acest lucru, iar o astfel de comisie s-ar referi nu numai la IT, ci și la educație, la tehnologii în sănătate.
• Înainte să ajung în Parlamentul European, eu am lucrat în industria outsourcing, conexată cu industria IT. In România, în outsourcing sunt aproximativ 100.000 de angajați. Ignorăm acest domeniu și, din păcate, această industrie are probleme în a mai identifica oameni pregătiți să lucreze pentru ei. Caută angajați pe piața forței de  muncă, dar nu-i găsesc, pentru că nu-i pregătim. Aici avem nevoie de o manieră organizată, poate chiar și o Comisie pentru Viitor, ca în Finlanda, ceea ce reprezintă un model, și pentru noi ar putea sa dea un impuls demersurilor de organizare a statului român în tehnologie și agenda digitală.
• România reprezintă, din punct de vedere al securității cibernetice, un lider în ceea ce privește siguranța națională și un model chiar pentru NATO. De aici și investițiile și susținerea pe care le acordă NATO și partenerii externi României, în acest domeniu. Am făcut fata unor atacuri cibernetice de mare amploare, a fost la un moment dat acel atac venit din partea Rusiei împotriva unor sisteme de siguranță națională din Europa, iar România nu a fost afectată. Deci clar avem oamenii care sa facă acest lucru.
• Există și un proiect, Hackethon, făcut împreună cu Ambasada SUA și cu alți parteneri externi, în care, în fiecare an, Guvernul României caută oameni care au talent în acest domeniu, pe care sa-i atragă în zona curată, să-i implice în sistemul public.  

Negrescu: Voi face un demers la Comisia Europeană, pentru crearea unui fond special al UE pentru securitate cibernetică (Interviu, partea II) 

• Eu cred că este foarte bine că se organizează acest summit în România, dovedește că țara noastră reușește să se erijeze într-un fel de lider în acest domeniu, mai ales în Europa Centrală și de Est. Mă aștept ca, practic, la nivelul opiniei publice din România, dar și din restul Europei, să se conștientizeze aportul pe care îl pot avea specialiștii din România, companiile din România și sistemul de siguranță publică pe care l-am dezvoltat noi.
• Existența infractorilor cibernetici români dovedește că avem resurse umane calificate, dar de cealaltă parte dovedește că avem nevoie să integrăm persoanele cu astfel de competențe în sistemul privat sau public, să-i aducem pe calea cea bună. Sunt companii din vest și din SUA care caută astfel de oameni și vor să-i aducă pe calea cea bună.
• UE are nevoie de un sistem organizat, comun al tuturor statelor membre, pentru protejarea sistemelor digitale și informatice. Toată lumea vorbește despre o Europă digitală sau despre cooperare la nivel european, dar în practică nu se întâmplă nimic. Sistemul public din Romania în IT nu colaborează cu cel din Franța, nu există schimburi de informații și într-adevăr o implicare comună împotriva atacurilor venite din exterior.
• Dacă am pune împreună competențele, poate prin crearea unei agenții europene în siguranță și securitate cibernetică, care să aibă, poate, sediul în România, am putea să răspundem acestor atacuri și nu doar să reacționăm, ci și să prevenim aceste atacuri.
• Atacul informatic asupra TV5 nu este doar un atac împotriva unei instituții mass-media, ci este dovada faptului ca nu suntem pregătiți să ne protejam (în UE) mijloacele noastre de informare și că modelul nostru democratic are nevoie de protecție sporită.
• În momentul de față există fonduri UE în domeniul IT și al Agendei digitale, dar nu există fonduri pentru siguranța cibernetică. Acesta este un demers pe care îl voi face în fața comisarilor europeni de specialitate, astfel încât să se creeze un fond special pentru siguranța cibernetică la nivel european.
• Susțin introducerea pachetului de legi (Big Brother), introducerea unor măsuri inclusiv referitoare la cartelele pre-pay, dar printr-o dezbatere mai amplă. Dacă vrem să oferim siguranță cetățeanului, trebuie să discutăm cu cetățeanul. Cred că asta e principala eroare în spatele creării acestor legi - nu a existat o dezbatere cu adevarat publică. Legea este bună, dar este esențial să existe dezbatere publica pentru a înlătura orice fel de temeri.
• Nu există o cultură a dialogului - atât din punct de vedere al sistemului administrativ din România, cat și al societății civile - și nu avem actori organizați în spațiul public din România care să vină cu idei. Și sistemul public din România are nevoie de idei din partea unor experți.