”În România este imperios să se accelereze reformele necesare sistemului judiciar”, a susținut șeful statului la prezentarea publică a raportului de activitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru anul 2020.

”Anul 2020 a fost un an al rezilienței nu doar pentru sistemul de justiție, ci și pentru întregul aparat statal, supus unui test fără precedent ... Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus un răspuns imediat și urgent inclusiv din partea sistemului judiciar. A fost nevoie astfel de idei, de soluții noi și de adoptarea unor măsuri, ori de instituirea unor practici cu totul inovatoare, care, la rândul lor, au scos în evidență faptul că unele aspecte considerate până atunci „obișnuite” ori „tradiționale” în funcționarea instanțelor de judecată ar trebui regândite. Dincolo de dificultățile reale și inerente, în această perioadă de pandemie au fost accelerate procesele de digitalizare, s-au eficientizat diferite proceduri și, cel mai important, justițiabilii și-au putut exercita drepturile chiar într-un context extrem de complicat, cel al restricțiilor impuse de riscurile epidemiologice”, a susținut Iohannis.

Reformele includ digitalizarea și asigurarea infrastructurii aferente care vor îmbunătăți comunicarea și schimbul de documente între toate părțile implicate în actul de justiție.

Iohannis și-a exprimat speranța că vor fi corectate intervențiile legislative controversate din ultimii ani și vor fi adoptate soluții adaptate noilor realități juridice și sociale: ”Acest proces este și ocazia de a valorifica recomandările organismelor europene și de a pune în acord soluțiile legislative declarate neconstituționale cu jurisprudența instanței constituționale”.

”În anul 2020, cetățenii și-au exprimat fără echivoc, prin vot, opțiunea pentru reforme și consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea legilor justiției nu mai poate fi amânată. Am încredere că, în perioada următoare, cadrul care reglementează activitatea justiției din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta, sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanții profesiilor implicate în actul de justiție, ci și reprezentanți ai mediului universitar sau profesioniști din domeniul drepturilor omului”, a precizat Iohannis.

Corectarea legislației și asigurarea unui cadru predictibil de funcționare nu sunt singurele demersuri de care sistemul de justiție are nevoie: ”Echilibrarea repartizării resurselor umane și, implicit, a volumului de activitate, modernizarea infrastructurii instanțelor, crearea unei culturi a dialogului și a colaborării între actorii sistemului judiciar sunt doar câteva aspecte care necesită atenția factorilor decizionali”.