Liderii UE se întâlnesc la Bratislava, în absența Marii Britanii, pentru a discuta despre viitorul post-Brexit, accentul fiind pus pe cooperarea în domeniul apărării și securizării frontierelor, în încercarea de a rezolva diviziunile în alte domenii.

UPDATE

Deși s-a vrut un summit al vindecării neînțelegerilor dintre statele membre, reacțiile critice au apărut la puțin timp după încheierea reuniunii.

Premierul italian, Matteo Renzi, s-a declarat nemulțumit de concluziile summitului de la Bratislava, iar din acest motiv nu a participat la conferința comună de după reuniune cu omologii săi german și francez, relatează Reuters.

Premierul ungar, Viktor Orban, a susținut că reuniunea a eșuat să schimbe politica europeană în domeniul migrației, lucru pe care l-a catalogat drept "autodistrugător și naiv".

+++

Ce s-a decis la summitul de la Bratislava:

Așa cum se anunțase anterior, cei 27 au convenit asupra unei foi de parcurs cu mai multe teme ce vor fi examinate în lunile următoare.

Scopul: relansarea proiectului european după Brexit.

Rezultatele acestui plan vor fi discutate la summitul din martie 2017.

Temele foii de parcurs vizează principalele preocupări ale europenilor: migrația, terorismul și incertitudinea economică și socială.

Dincolo de aceste preocupări, Germania și Franța au lucrat împreună la la elaborarea unui plan pentru o apărare comună a UE.

+++

Președintele Klaus Iohannis a declarat, după summit, că s-a discutat despre principalele probleme cu care se confruntă Europa: migrația, șomajul, securitatea, situația economică.

”Cu toate aceste crize, Uniunea nu este un pacient cronic, ci este o reușită. Am discutat despre câte dosare sau câte chestiuni europene sunt în curs de rezolvare sau rezolvate (...) din toate chestiunile și dosarele care sunt în discuție și au fost în ultimele luni în discuție, cam 90% sunt rezolvate sau în curs de rezolvare pozitivă, doar 10% sunt încă pending, adică așteaptă soluții și e bine să spunem aceste lucruri. De prea multe ori, noi ne concentrăm doar pe probleme și se creează, pentru cetățeanul european, impresia că Uniunea este un eșec. Nu. Uniunea este o reușită, dar, cum toate țările au problemele lor, și Uniunea are problemele ei, și de asta ne întâlnim; ca să le rezolvăm”, a spus șeful statului într-o conferință de presă.

Despre aderarea României la Schengen, Iohannis a precizat că nu a fost o temă în plen dar a abordată în discuțiile informale ”foarte bune” pe care le-a avut pe marginea Consiliului.

România vrea o agenție europeană

Întrebat dacă România are ca obiectiv să găzduiască instituții europene care în prezent se află în Marea Britanie, una dintre ele fiind Agenția Europeană a Medicamentului, Klaus Iohannis a precizat că autoritățile române sunt preocupate de faptul că România nu găzduiește nici o agenție europeană.

 

”Dacă vom reuși să convingem partenerii ca una din agențiile care vor pleca din Marea Britanie să vină din Londra în București, sau dacă putem să găzduim o agenție care se va înființa, asta este o chestiune la care nu pot să vă răspund fiindcă nu s-a discutat. Sigur, noi, în continuare, încercăm să convingem partenerii că România este o țară serioasă, performantă, care poate să găzduiască o agenție”.

 

+++

''Suntem într-o situație critică. Trebuie să arătăm prin acțiunile noastre ce putem face mai bine'', a declarat cancelarul Angela Merkel.

''Mesajul de la Bratislava trebuie să fie: Vrem să cooperăm și să soluționăm problemele care există în Europa'', a mai spus ea.

+++

''România își dorește o integrare mai profundă și, evident, dorim să fim în nucleul Uniunii Europene", a spus Iohannis, la sosirea la reuniunea informală a Consiliului European.

Președintele s-a referit și la aderarea României în Schengen: "Lucrurile nu sunt niciodată simple și este nevoie de discuții cu mai mulți parteneri. Nu vreau să nominalizez, dar mai este de lucru. Să nu-și imagineze cineva că problema este rezolvată. A luat o turnură pozitivă, dar până la rezolvare mai avem de lucru".


+++

Cei 27 de șefi de stat și de guvern participă la summitul informal din Slovacia, unde urmează să lanseze o foaie de parcurs care să fie adoptată în martie anul viitor, la Roma, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (Tratatul de la Roma).

Într-un context în care Europa încearcă să-și revină după cea mai mare criză a refugiaților de după al Doilea Război Mondial, atacuri teroriste și urmări ale colapsului financiar din 2008, liderii europeni vor încerca să arate că și-au învățat lecția după decizia britanicilor de a pleca din UE. 

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat, vineri, înainte de summit că este nevoie de o "evaluare extrem de onestă asupra situației".  

El speră că prezentarea unei foi de parcurs va fi primul pas pentru a le arăta cetățenilor europeni că "ne-am învățat lecțiile după Brexit" și putem restaura stabilitatea. 

Potrivit lui Donald Tusk, "cele trei provocări principale sunt migrația neregulamentară necontrolată, terorismul și temerile legate de globalizare".

 

"Ambiția mea este ca la Bratislava să putem conveni asupra principalelor priorități și a ceea ce trebuie să facem în legătură cu acestea în lunile următoare",

a anunțat președintele Consiliului European. 

În săptămâna summit-ului au continuat însă tensiunile dintre statele membre în chestiunea refugiaților, ministrul de Externe din Luxemburg, Jean Asselborn, cerând suspendarea Ungariei din UE pentru faptul că-i tratează pe refugiați ca pe niște "animale". 

Cu toate acestea, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a insistat, în discursul de miercuri despre Starea Uniunii, pe faptul că UE nu este "în pericol". 

Propunerea sa privind un cartier general militar unic la nivelul UE arată modul în care cooperarea în domeniul apărării a devenit o chestiune asupra căreia liderii europeni se concentrează, atunci când nu pot ajunge la un acord în celelalte probleme, notează AFP.

Subiectele delicate nu vor putea fi însă evitate.

Premierul ungar, Viktor Orban, a anunțat că statele membre ale Grupului de la Vișegrad - Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria - vor înainta un text cu propuneri comune pentru a combate problemele Uniunii Europene, potrivit Reuters.

Totodată, el a mai declarat că se așteaptă ca presiunea migrației să crească din nou în Balcani în perioada următoare, odată ce vremea se va înrăutăți și rutele maritime spre Italia vor deveni mai dificil de străbătut.

Iohannis: Să ne concentrăm pe proiecte care ne unesc

Președintele Klaus Iohannis a declarat, în conferința de presă de joi, că trebuie depășit "imobilismul" care se poate constata în cadrul proiectului european și trebuie redat proiectului european credibilitatea internă și externă.

 

"Este foarte important, după părerea mea, să evităm fragmentarea Uniunii Europene.Trebuie să ne concentrăm pe demersuri, pe proiecte, pe abordări care ne unesc și nu pe acelea care aprofundează diviziunea, care se poate constata în multe situații, diviziunea Est -Vest, respectiv diviziunea Nord - Sud. Aceste falii nu sunt bune pentru Uniune. Ele nu permit o dezvoltare coerentă a Uniunii. Aceste linii de acțiune cred că trebuie să se axeze pe patru lucruri, primul fiind concentrarea pe acele dosare care stimulează coeziunea, evitarea dosarelor care duc la o aprofundare a divizării",

a afirmat Iohannis.

Șeful statului a subliniat că este importantă menținerea realizărilor cheie ale Uniunii Europene: libertățile fundamentale, piața internă comună, piața unică cu cele patru libertăți, dar și zona Schengen, zona euro. 

Ce vrea România

O aprofundare a integrării europene, a anunțat președintele.

"Vrem ca România să fie mult mai profund integrată în toate procesele Uniunii Europene și credem că o integrare mai profundă este una din soluțiile pentru multiplele crize europene", a mai spus el.

Klaus Iohannis a precizat că va susține la Bratislava că prioritățile strategice ale Uniunii Europene trebuie să fie securitatea internă și securitatea externă, creșterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri și consolidarea pieței interne a Uniunii.