672,5 miliarde de euro sunt alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), adoptat săptămâna trecută de plenul Parlamentului European.

În ce domenii vor fi investiți banii?

1. protecția mediului: reducerea emisiilor de dioxid de carbon, combaterea schimbărilor climatice, readucerea poluării

2. digitalizare

3. competitivitate și coeziune economică: 

”Acesta e poate cel mai important pilon pentru România, e pilonul prin care putem contribui cel mai mult la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. E pilonul prin care vor fi ajutate întreprinderile mici și mijlocii, va fi ajutată industria, e pilonul în care pot fi finanțate proiectele de mare infrastructură, inclusiv marile proiecte de irigații propuse de Guvernul României, și e pilonul în care și investiții în surse noi de energie, pe bază de tehnologii moderne, inclusiv pe gaz vor fi permise”,

a explicat luni eurodeputatul PNL/PPE Siegfried Mureșan, în cadrul unei conferințe virtuale organizate de Biroul Parlamentului European în România.

4. coeziune socială

5. reziliență instituțională: bani pot fi folosiți pentru diverse instituții, sunt eligibile proiecte pentru extinderea, modernizarea și retehnologizarea unor spitale, precum și construcția de spitale noi.

6. fonduri pentru tineret

Eurodeputații Siegfried Mureșan (PNL/PPE) și Dragoș Pîslaru (USR PLUS/Renews) au fost coraportori ai Parlamentului European pe raportul legislativ privind acest mecanism. Al treilea coraportor a fost din partea social-democraților europeni.

Un ”lucru bun obținut ca urmare a eforturilor PE” este creșterea prefinanțărilor: de la 10%  la 13%, astfel că, de îndată ce Planul Național de Redresare și de Reziliență (PNRR) va fi adoptat de Comisia Europeană, România va primi imediat o prefinanțare de 3,95 miliarde de euro, în loc de 3,04 miliarde de euro, a precizat Mureșan.  

După ce guvernele vor depune forma finală a planurilor naționale, Comisia Europeană va avea la dispoziție 2 luni pentru a aproba aceste planuri.

Luna trecută, Ministerul investițiilor și proiectelor europene, a anunțat că Guvernul vrea să finalizeze Planul actualizat de Redresare și Reziliență până pe 5 martie.

Eurodeputații vor emite o opinie în privința acestor planuri de care Comisia e obligată să țină cont.

Potrivit lui Siegfried Mureșan, toate prioritățile anunțate de Guvern sunt în concordanță cu legislația adoptată la nivel european.

Acesta a mai precizat că nu există investiții care să nu poată fi finanțate. Ideea MRR a fost de flexibilitate, astfel încât statele membre să poată folosi banii acolo une au nevoie, întrucât au nevoi diferite.

Reguli ce trebuie respectate:

- să nu fie cheltuieli bugetare curente

- să nu afecteze securitatea cibernetică

- să nu afecteze în mod semnificativ mediul înconjurător.

Toate investițiile și toate proiectele trebuie depuse și trebuie să înceapă până cel târziu la 31 decembrie 2023 și trebuie încheiate până la 31 decembrie 2026, în caz contrar banii vor fi dați înapoi.

37% din fonduri trebuie să meargă în proiecte cu contribuție pozitivă la mediu și 20% în proiecte cu o componentă digitală.

Dragoș Pîslaru a subliniat că accentul nu trebuie pus doar pe proiecte, ci și pe reforme: ”Degeaba îmbunătățim niște clădiri sau schimbăm niște echipamente, dacă avem probleme structurale ale sistemului”.

În domeniul sănătății, UE ne spune de ceva ani, în recomandările specifice de țară, care sunt probleme specifice: o treime din populație nu are acces la servicii medicale.

Pîslaru mai spune că trebuie schimbată piramida. De obicei, românii se duc la doctor în ultima clipă, iar prevenția e la coada priorităților. 

În ceea ce privește spitalele regionale, eurodeputatul Renew Europe consideră că s-ar putea să nu fie finalizate până în 2026.

Dobânzile prin acest mecanism sunt ”extrem de atractive”, spune Pîslaru: Dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, aici o poate face cu circa 0,5%.

Respectarea statului de drept

”Avem de la 1 ianuarie 2021, un regulament care prevede corelarea tuturor fondurilor europene de statul de drept. Acest regulament se aplică în egală msură atât bugetului tradițional al UE, cât și Mecanismului de redresare”, a reamintit Siegfried Mureșan.

Orice atac al unui guvern la adresa statului de drept, orice periclitare a independenței justiției, a combaterii corupției poate duce la pierderi de fonduri, a spus eurodeputatul PNL, care nu e ”deloc îngrijorat” în ceea ce privește România, deoarece actuala coaliție de guvernare e ”în mod clar atașată respectării statului de drept”.

Parlamentul European se va implica în monitorizarea respectării acestui regulament, pentru a se asigura că banii sunt bine folosiți, în mod transparent și conform regulilor, a mai spus Siegfried Mureșan.