„Tot ce vedem astăzi este o dovadă că, în urma unui calcul greșit pe care și l-a făcut președintele Putin, un calcul greșit cu privire la hotărârea ucrainenilor de a se apăra, un calcul greșit cu privire la hotărârea Occidentului de a face Rusia să plătească costurile acestui război, un calcul greșit cu privire la unitatea pe care o avem ca parteneri europeni și un calcul greșit cu privire la hotărârea manifestată de NATO în ultimele luni, este mai puternic decât oricând NATO”, a declarat Alexander De Croo, în conferința comună de presă cu președintele Klaus Iohannis.

„Este foarte important pentru mine să pot să mă adresez dumneavoastră și cetățenilor dumneavoastră pentru a spune cât este de important pentru noi faptul că securitatea noastră este una colectivă. Frontiera dumneavoastră este și frontiera noastră și o vom apăra împreună", a afirmat prim-ministrul belgian.

„Poate ar fi trebuit să mai menționez un ultim calcul greșit al președintelui Putin - și anume că nu va scăpa nepedepsit. Vedem crimele de război comise, vedem că a fost țintită populația civilă, vedem refugiații care sunt atacați, ne este foarte limpede și am discutat că suntem uniți în sensul că lucrurile astea trebuie cunoscute, evaluate și urmărite penal la un moment dat. Unii oameni sunt răspunzători pentru ceea ce s-a întâmplat și trebuie trași la răspundere”, a spus Alexander De Croo, convins că vor fi adoptate și alte sancțiuni împotriva Rusiei pentru un impact și mai puternic.

Iohannis: Ajutorul militar este transmis în Ucraina de către NATO

Președintele Klaus Iohannis a declarat că ajutorul militar în Ucraina este trimis de NATO, nedorind să detalieze prea mult chestiunea.

„Pentru noi, este foarte important să ne ocupăm de refugiați și să ne ocupăm de oamenii care au nevoie de ajutor în Ucraina. De aceea, am instalat acel hub la Suceava - aceasta este principala noastră preocupare. Evident, ajutorul militar este și el transmis către Ucraina de către NATO, un lucru, de altfel, foarte bun. Nu cred, însă, că este foarte bine să facem declarații publice îndelungate cu privire la ce face o țară sau alta concret în acest domeniu", a spus Iohannis, întrebat ce armament trimite România în Ucraina. 

Despre refuzul Ungariei de a permite tranzitarea teritoriului său pentru armamentul destinat Ucrainei, șeful statului a răspuns: ”Nu e de comentat aici. Am luat notă de această poziție, este foarte diferită de cea adoptată de alte țări europene, însă mai mult de atât este greu de spus”.

Consolidarea Flancului Estic, accelerată

„Consolidarea echilibrată, pe termen lung, a posturii de apărare și descurajare a NATO pe întregul Flanc Estic, ca reacție la agresiunea Rusiei, trebuie accelerată. Este clar că avem nevoie de o apărare unitară, coerentă și mai puternică pe Flancul Estic pentru a avea o descurajare mai eficace, în special la Marea Neagră”, a mai spus Iohannis.

Cei doi oficiali au evidențiat necesitatea unui nou Concept Strategic al NATO, care trebuie să reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianței și să menționeze explicit că Rusia este principala amenințare la adresa securității NATO.

„În același timp, este esențial să consolidăm reziliența strategică a noastră, a Aliaților, precum și pe cea a partenerilor noștri, în special a celor mai vulnerabili, cum sunt Republica Moldova și Georgia. În acest context, am subliniat susținerea deplină a României pentru Republica Moldova, pentru parcursul său european, și am atras atenția asupra sprijinirii sale ferme și imediate în gestionarea fluxurilor crescute de refugiați cu care această țară se confruntă, alături de multiple alte provocări. Trebuie să asigurăm un sprijin substanțial și coerent pentru Republica Moldova, de natură politică, financiară și logistică, precum și în privința securității energetice”, a subliniat președintele României.

De la București, Alexander De Croo se duce la Chișinău.

Klaus Iohannis a precizat că discuțiile au vizat și tematica securității energetice la nivel european: „Suntem de acord în ceea ce privește eliminarea cât mai rapidă a dependenței energetice de Federația Rusă, precum și nevoia atenuării impactului prețurilor ridicate la energie asupra consumatorilor”.