Kazahstanul se confruntă cu cele mai mari proteste din istoria sa. Al doilea cel mai important aliat al Rusiei dintre fostele țări sovietice a avut mult timp reputația unui stat stabil. Rusia trimite forțe de menținere a păcii.

Câteva sute de locuitori din Zhanaozen, un oraș din vestul Kazahstanului, au ieșit duminică în stradă pentru a protesta față de prețurile mari la gazul petrolier lichefiat (GPL), un combustibil foarte popular aici. Valul de proteste s-a răspândit de atunci în întreaga țară, mii de oameni alăturându-se demonstrațiilor. 

Oamenii au început să protesteze și în Almatî, fosta capitală a țării. Un palat prezidențial a fost incendiat. Au existat informații despre protestatari care au luat cu asalt clădirile municipale, au incendiat vehicule de poliție, despre împușcături și chiar explozii, relatează Deutsche Welle.

Într-o mișcare surprinzătoare, președintele Kasîm-Jomart Tokaev a promis miercuri că se va apleca asupra problemelor care au dus la declanșarea protestelor. Guvernul interimar a demisionat, iar președintele Tokaev a declarat stare de urgență în regiunile cele mai afectate ale țării.

Informațiile sunt destul de puține din Kazahstan, mai ales că Internetul și telefonia mobilă nu mai funcționează.

Media locale au relatat că cel puțin opt membri ai forțelor de ordine și militari au fost uciși în revolte, iar 317 membri ai Poliției și ai Gărzii Naționale au fost răniți.

Informații care nu pot fi verificate susțin că protestele ar fi cuprins întreaga țara. Protestatarii ar fi preluat controlul asupra aeroportului din Almatî.

Sute de persoane au fost arestate și mai mulți protestatari au fost uciși.

Mai multe transportoare blindate și zeci de militari au intrat joi dimineața în piața centrală din Almatî, unde sute de manifestanți protestau. Corespondenții agenției Reuters afirmă că s-au auzit focuri de armă. Ulterior, poliția a anunțat că zeci de protestatari au fost ”eliminați”, potrivit agenției de presă ruse Interfax.

Deși situația este neclară, un lucru este clar - niciodată până acum Kazahstanul, considerat  mult timp o autocrație stabilă, - nu s-a aflat într-o criză politică de asemenea proporții. Repercusiunile protestelor se vor simți cu siguranță, Kazahstanul fiind o fostă republică sovietică care menține legături foarte strânse cu Rusia.

Creșterea prețurilor 

Valul de proteste își are originea în Zhanaozen, unde, în urmă cu 10 ani, au izbucnit revolte puternice după ce muncitorii din industria petrolieră au intrat în grevă. Peste o duzină de oameni au fost uciși atunci de către autorități, care au reușit să reprime greva. 

În timp ce salariile mici au declanșat tulburările din 2011, de data aceasta, locuitorii din Zhanaozen au ieșit în stradă din cauza creșterii abrupte a prețurilor la gazul petrolier lichefiat. Folosit de mulți pentru a-și alimenta mașinile, prețul GPL s-a dublat în acest început de an. Guvernul demis a susținut că majorarea prețului a fost provocată de o creștere a cererii și de deficitul de producție.

Kazahstanul se confruntă de mai mult timp cu o serie de probleme, în special în sectorul energetic. Anul trecut, de exemplu, Kazahstanul nu a reușit să producă suficientă electricitate, ceea ce a dus la întreruperi de curent. Țara a trebuit să apeleze la Rusia pentru a compensa întreruperile de curent. Acum, Kazahstanul plănuiește să construiască prima sa centrală nucleară.

Totodată, prețul alimentelor a crescut atât de mult încât, în ​​toamna anului trecut, guvernul a interzis exportul de vite și alte animale mai mici, precum și de cartofi și morcovi.

30 decenii

Criza actuală vine într-un moment în care Kazahstanul se află la o răscruce politică. Timp de trei decenii, Kazahstanul a fost condus de Nursultan Nazarbaiev. În perioada comunistă, el a fost pemier al Republicii Socialiste Sovietice Kazahstane, precum și președinte al Partidului Comunist din Kazahstan. Apoi a fost primul președinte din epoca post-sovietă a Kazakhstanului.

Regimul său autoritar și-a lăsat amprenta asupra țării. În același timp, Nazarbaiev a reușit să atragă și investiții occidentale în sectorul petrolului și gazelor și astfel să genereze o anumită prosperitate pentru locuitori. El a mutat capitala din Almatî, în sudul țării, lângă Kârgâzstan, în orașul Astana, care a fost redenumit Nur-Sultan în onoarea sa.

În vârstă de 81 de ani, Nazarbaiev era cel mai longeviv conducător din lumea post-sovietică atunci când și-a anunțat demisia în martie 2019. El a invocat probleme de sănătate pentru a renunța la funcție, dar analiștii susțin că a dorit să-și asigure moștenirea pe termen lung. 

Kasîm-Jomart Tokaev, în vârstă de 68 de ani, i-a succedat la conducere lui Nazarbaiev, deși, până de curând, acesta din urmă și-a păstrat poziții-cheie. Astfel, fostul președinte a continuat să conducă puternicul Consiliu de securitate și partidul de guvernământ Nur Otan.

Abia în noiembrie 2021 i-a predat conducerea partidului lui Tokaev. Miercuri, Tokaev a preluat și funcția de șef al Consiliului de securitate.

Îngrijorarea Moscovei

Ideea lui Nazarbaiev privind o predare treptată a puterii este în pericol. Multe alte foste republici sovietice urmăresc evenimentele de aici. La fel face și Rusia.

Kazahstanul este al doilea cel mai apropiat aliat eurasiatic al Rusiei după Belarus. După ce Belarus a fost zguduit de proteste în 2020, Kazahstanul este al doilea aliat care se confruntă cu tulburări similare. Rusia menține relații politice și economice strânse cu ambele state.

În 2010, Rusia, Belarus și Kazahstan au înființat Uniunea Vamală Eurasiatică, un proiect ambițios condus de președintele rus Vladimir Putin. În 2015, clubul a fost transformat într-o uniune economică, din care mai fac parte Armenia, Kîrgîzstan și Tadjikistan.

Vladimir Putin și Nazarbaiev au relații bune. Ei s-au întâlnit ultima dată în decembrie anul trecut, la summitul statelor ex-sovietice de la Sankt Petersburg.

Inițial, Moscova a stat departe de criza din Kazahstan. Ministerul rus de externe a făcut apel la dialog. Moscova a avut o abordare similară și în cazul Belarus, pentru ca ulterior să trimită ofițeri de poliție pentru a disipa protestele. 

Kasîm-Jomart Tokaev a cerut miercuri ajutorul Rusiei și al aliaților săi pentru a reprima revoltelele care ar fi - în opinia sa - opera unor ”teroriști” antrenați în străinătate, iar Kremlinul a dat imediat un răspuns pozitiv.  

Purtătoarea de cuvânt a MAE ruse, Maria Zaharova, a anunțat joi că Rusia și aliații săi trimit un contingent al forțelor de menținere a păcii în Kazahstan: ''O forță comună de menținere a păcii a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a fost trimisă în Kazahstan pentru o perioadă limitată, în scopul stabilizării și al normalizării situației''.

SUA îndeamnă autoritățile din Kazahstan să dea dovadă de "reținere", exprimându-și speranța că protestele se vor desfășura "în mod pașnic", a afirmat miercuri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.