Tensiuni SUA-China pentru Taiwan
Joe Biden a avertizat că SUA vor apăra militar Taiwanul, dacă Beijingul ar invada insula autonomă. China "cochetează cu pericolul", a avertizat el. China vrea să "reunifice" teritoriul insulei cu "patria mamă".
Președintele american, Joe Biden, s-a întâlnit luni, la Tokyo, cu prim-ministrul japonez, Fumio Kishida, pentru a discuta despre atitudinea comună a Chinei și a Rusiei și pentru a stabili supravegherea activității navale chineze.
Japonia și Statele Unite "vor monitoriza activitățile recente ale marinei chineze, precum și mișcările legate de exercițiile comune ale Chinei și Rusiei", a declarat premierul japonez Fumio Kishida după întâlnirea cu președintele american Joe Biden, relatează Le Figaro.
"Acesta este angajamentul pe care ni l-am luat", a spus Joe Biden când a fost întrebat dacă Statele Unite vor interveni militar împotriva unei încercări chineze de a ocupa acest teritoriu cu forța.
"Am fost de acord cu politica unei singure Chine, am semnat-o (...) dar ideea că (Taiwanul) poate fi luat cu forța pur și simplu nu este potrivită", - a spus el.
"Ne opunem ferm încercărilor de a schimba status quo-ul prin forță în Marea Chinei de Est și Marea Chinei de Sud", a declarat Fumio Kishida într-o conferință de presă. "În plus, am convenit să tratăm împreună diverse probleme legate de China, inclusiv drepturile omului", a adăugat el.
China îi răspunde lui Biden în legătură cu Taiwanul și îi cere "să nu-i subestimeze" hotărârea
China i-a cerut lui Joe Biden "să nu-i subestimeze" "ferma hotărâre" de "a-și proteja suveranitatea", după afirmațiile președintelui american privind Taiwanul, notează La Libre Belgique.
De la sfârșitul războiului civil chinez în 1949, insula populată de 24 de milioane de locuitori este condusă de un regim rival celui comunist care guvernează China continentală.
China înțelege să "reunifice" teritoriul insulei cu "patria mamă". Ea nu a renunțat la utilizarea forței armate, în special în caz de declarare formală a independenței de către autoritățile taiwaneze.
După ce a întreținut multă vreme o anumită ambiguitate, președintele american, Joe Biden, a confirmat luni, la Tokyo, că Statele Unite vor apăra militar Taiwanul dacă Beijingul ar invada insula.
"Nimeni nu trebuie să subestimeze ferma hotărâre, puternica voință și marea capacitate a poporului chinez de a-și apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială", a răspuns Wang Wenbin, un purtător de cuvânt al diplomației chineze.
"Cerem insistent Statelor Unite (...) să evite să trimită semnale greșite forțelor independentiste" din Taiwan, a declarat el într-o conferință de presă obișnuită.
Deși Washingtonul recunoaște diplomatic din 1979 Beijingul și nu Taipeiul, sprijinul american pentru Taiwan nu a încetat niciodată. Statele Unite, care au făcut din China un rival strategic, rămân cel mai important partener și furnizor de arme al insulei.
Satisfacție la Taipei
Satisfacție, pe de altă parte, din partea Ministerului de externe din Taipei, care "își exprimă aprecierea atât față de președintele Biden, cât și față de guvernul SUA pentru că au reafirmat angajamentul solid al Statelor Unite față de Taiwan", scrie publicația italiană Il Fatto Quotidiano.
Insula, se arată în comunicat, rămâne hotărâtă "să-și apere cu fermitate libertatea, democrația și securitatea" și subliniază temerile comunității internaționale pentru "provocarea" impusă de China.
Taiwanul va continua să-și consolideze capacitățile de autoapărare și să aprofundeze cooperarea cu țări similare, cum ar fi SUA, pentru "a apăra împreună securitatea" strâmtorii Taiwan și "ordinea internațională bazată pe reguli".
Cuvintele lui Biden reflectă îngrijorări tot mai mari cu privire la asertivitatea Chinei în regiune: Guvernul SUA a menținut până acum așa-numita "ambiguitate strategică" cu privire la utilizarea forței militare ca răspuns la un posibil atac chinez asupra Taiwanului, adoptată în 1979, după ce Washingtonul și-a mutat sediul diplomatic de la Taipei la Beijing, menținând doar relații neoficiale cu insula.
"Ambiguitatea strategică" are scopul nu numai de a descuraja China să
folosească forța împotriva Taiwanului, ci și de a descuraja Taiwanul să-și
obțină independența, întrucât nici autoritățile de la Beijing, nici cele de la
Taipei nu pot fi sigure că Statele Unite ar interveni pentru a apăra insula în
caz de conflict.
Sursa: RADOR
SUA încheie un nou partenariat economic în Asia-Pacific cu 13 țări
Președintele Joe Biden a anunțat luni, la Tokyo, lansarea unui nou partenariat economic în Asia-Pacific. Acest Cadru economic pentru Indopacific, care reunește pentru început 13 țări, este "destinat" eșecului, potrivit Chinei, relatează FRANCE 24.
Este un proiect pe care China nu îl vede cu ochi buni: președintele american, Joe Biden, a anunțat luni, 23 mai, la Tokyo, lansarea unui nou parteneriat economic în Asia-Pacific cu primele 13 țări participante, printre care Statele Unite și Japonia.
Cadrul economic pentru Indopacific (Indo-Pacific Economic Framework, Ipef) nu este un acord de liber schimb, ci prevede mai multă integrare între membrii săi în patru domenii cheie: economia digitală, lanțurile de aprovizionare, energiile verzi și lupta împotriva corupției.
"Este un angajament pentru a lucra cu prietenii noștri apropiați și parteneri în regiune pe provocările care sunt cele mai importante pentru a asigura competitivitatea economică în secolul al XXI-lea", a adăugat președintele american.
IPEF cuprinde inițial 13 țări: Statele Unite, Japonia, India și Australia - cele patru state care compun formatul diplomatic "Quad" care se va întruni marți la Tokyo - precum și Brunei, Coreea de Sud, Indonezia, Malaezia, Noua Zeelandă, Filipine, Singapore, Thailanda și Vietnam. "Împărtășim un angajament pentru o regiune indopacifică liberă, deschisă, echitabilă, inclusivă, interconectată, rezilientă, sigură și prosperă", au declarat într-un comunicat comun aceste țări care reprezintă împreună circa 40% din PIB-ul mondial.
În calitate de "platformă deschisă, IPEF ar putea primi alte țări în final, a precizat Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă.
Un proiect "destinat" eșecului, potrivit Beijingului
Această inițiativă americană pare clar destinată să dea în Asia-PAcific o alternativă la China, a doua putere economică mondială cu influență tot mai mare în regiune. Jake Sullivan a asigurat că este o "platformă deschisă", deorece este concepută și definită ca atare, dar Beijingul se simte deliberat exclus și a anunțat-o foarte clar. Washingtonul caută "să formeze mici clici în numele libertății și deschiderii" sperând "să contracareze China", a criticat de duminică ministul chinez al afacerilor externe, Wang Yi, care consideră proiectul american "destinat" eșecului.
Sub Donald Trump, predecesorul lui Joe Biden la Casa Albă, Statele Unite s-au retras în 2017 din Parteneriatul transpacific (TPP), un mare acord multilateral de liber-schimb care a făcut obiectul unui nou tratat în 2018 fără Washington.
Joe Biden a lăsat, de asemenea, să se înțeleagă că nu are nicio intenție să relanseze mari acorduri de liber-schimb, față de o opinie publică americană care vede în majoritate aceste tratate ca pe o amenințare pentru locurile de muncă din Statele Unite. Totuși, salutând IPEF, prim-ministrul japonez, Fumio Kishida, a repetat luni dorința Japoniei de a vedea Statele Unite alăturându-se în final succesorului TPP. IPEF estre bine văzut de mediile de afaceri din Asia-Pacific, care "caută din ce în ce mai mult alternative la China", a asigurat seretarul american pentru Comerț, Gina Raimondo.
Un partenariat fără Taiwan
Diverși experți consultați de AFP au totuși dubii deocamdată. IPEF "pare să se sprijine pe demonstrația că Statele Unite au fost o forță de stabilitate în regiune după Al Doilea Război Mondial și că acest lucru justifică o aliniere la poziția lor pe chestiuni regionale", a estimat Robert Carnell, economist-șef în Asia-Pacific în cadrul băncii neerlandeze ING. Dar țările emergente din regiune ar putea fi mai puțin sensibile la această moștenire istorică față de investițiile chineze "pure și dure", a adăugat el.
Washingtonul încearcă "să semene zâzanie" cu IPEF. Dar în lipsa unui acord de liber-schimb, acest parteneriat riscă să fie "foarte moale", cu atât mai mult cu cât multe țări din Asia-PAcific nu vor să supere China, a apreciat Kazuhiro Maeshima, un specialist în politica americană la universitatea Sophia la Tokyo. Ilustrând această linie fragilă, prim-ministrul din Singapore, Lee Hsien Loong, a salutat IPEF, un "semn prețios" după părerea lui, că administrația Biden "înțelege importanța diplomației economice în Asia", apreciind drept "pozitive" și inițiativele economice chineze în regiune, într-un interviu acordat cotidianului japonez "Nikkei" apărut luni.
Altă slabiciune aparentă a IPEF, lipsa notabilă a Taiwanului dintre țările participante, deși această insulă - pe care Beijingul ar vrea s-o vadă revenind sub conducerea ei - este un hub mondial al industriei de semiconductoare și alte tehnologii cheie.
Washingtonul "vrea să-și întărească parteneriatul strategic cu Taiwanul", inclusiv în semiconductoare și lanțuri de aprovizionare, dar acest lucru va avea loc "pe bază bilaterală", a precizat Jake Sullivan.
Sursa: RADOR
Comentarii