Fonduri consistente sunt puse la dispoziția României prin Schema de Garanție pentru Tineri a Uniunii Europene. Liniile de finanțare pentru pentru proiecte care urmăresc să îmbunătățească ocuparea în rândul tinerilor sunt pe punctul de lansare.

Europarlamentari, reprezentanți ai instituțiilor naționale și ai organizațiilor de tineret discuta despre cum se concretizează această inițiativă în România vineri, 27 martie.

Evenimentul a fost organizat de Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Consiliul Tineretului din România, în data de 27 martie 2015, între orele 10:30 - 13:00.

Partea I:


Partea II:

 

LIVE TEXT 

Mădălina Mihalache, șef al Biroului de Informare al Parlamentului European în România: 

 

  • inițiativa se bucură de susținerea tuturor instituțiilor europene
  • mulțumesc tuturor participanților ; ne bucurăm să avem un număr atât de mare al organizațiilor studențești și organizațiilor de antreprenoriat.
  • Schema de garanție pentru tineri trebuie priivită ca o investiție de Statele membre. Costul asociat neimplementării măsurilor de combatere a șomajului este semnifocativ
  • Organizația Mondială a Muncii - costul neimplementării măsruolor pentru tineri este estimat la 21 miliarde euro pe an
  • 7,5 milioane tineri nu au loc de muncă și nici nu urmează program de formare ; Eurofound estimează că pierderile neincluderii acestora în activitate este de 150 miliarde euro pe an 

 Ovidiu Nahoi, Moderator : rata șomajului în rândul tinerilor în România este de peste 23%

Corneliu Vișoianu, consilier Prim Ministru: Mesajul premierului Victor Ponta 

  • Cred cu tărie în succesul programului Garanția pentru Tineri 
  • Sunt unul dintre cei mai tineri PM din Europa și stiu care sunt necesitările tinerei generații
  • Tinerii trebuie promivați încurajați și spruijiniși în mod programatic
  • Trebuie să oferim oportunități reale
  • Prog trebuie dezvoltta și utilizat în continuare
  • până acum peste 180.000 de tineri au beneficiar de acest program
  • 200.000 de locuri de muncă au fost create în ultimii ani
  • Acest drum tb continuat și consolidat
  • Îmi doresc ca în tot acest demers organizațiile de tineret să fie un partener activ și să contribuie la măsurile de ocupare în rândul tinerilor 

Mihai Dragoș, Consiliul Tineretului din România: 

  • peste 150.000 de tineri în 2014 au beneficiat de măsuri active. Vorbim aici de cei care se raportează la Legea asig de șomaj (pilonul 1 al Planului Național)
  • pe ceialți 2 piloni nu sunt rezultate semnificative. 
  • Legea uceniciei - 140 beneficiari în 2014, nr nesemnificativ raportat la populația României 
  • implicarea organizațiilor de tineret: sectorul sindical și sectorul sindical s-au implicat activ în toate etapele; Organizația de tineret a BNS și PTIR în mod deosebit. 
  • CTR nu a fost consultat adecvat până acum în ceea ce privește Garanția pentru Tineri, am constatat același lucru și la organizațiile județene. 
  • Planurile de implementare sunt pentru 2014-2015; sunt întârzieri și în alte state. Dacă pe perioada crizei creșterea șomajului a fost mai mare în UE decât în România, însă în 2014 scăderea acestuia a fost mai mică în România decât în UE
  • Există și recomandări, se referă la implicarea instituțiilor publice, propunem inclusiv Parteneriatul Public-Privat. De asemenea, ne dorim să existe o ierarhizare a măsurilor. 
  • Există și o serie de recomandări de legislație, de ex la legea uceniciei motivul pentru are nu se aplică este că angajatorii apelează la alte legi care nu implică obligativitatea formării.
  • Toate, într-un raport pe care îl lansăm la finalul dezbaterii. 

 Renate WEBER, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE)

  •  angajarea tinerilor pare să fie prioritatea nr 1 în Parlamentul European
  • 7,5 milioane tineri fără loc de muncă este ceva îngrijorător
  • inclusiv la începutul acestui mandat după alegeri primele dezbateri și rezoluții s-au referit la angajarea tinerilor, 
  • Schema are un buget de circa 17 mld euro, cum anume vor fi folosiți banii? Ideea este ca oricărui tânăr între 18 și 25 ani fără loc de muncă sau prg de ucenicie sau educație să poată fi prins în maximum 4 luni. Implementarea însă a măsurilor se face la nivelul statelor membre, cuvântul cheie cred că este parteneriatul public-privat, între unitățile de educație și companiile care trebuie să-i prindă 
  • trebuie schimbată paradigma ref la educație, poate nu e suprinzător că Finlanda vrea să schimbe complet sistemul
  • Întrebări: cum se va implementa? Facem pe bază de cerere sau de ofertă? Țările carte a avut mai mult succes (Finlanda) au mers pe bază de cerere. Angajatorii au idei și vin și solicită fondurile. Oferta de la stat are niște rezultate pe moment, dar este problemă cu sustenabilitatea. 
  • Altă întrebare - forma de sprijin pe care o ofer: creez locuri de muncă? 
  • Provocare de la Curtea de Conturi Europeana: raport f critic pt Garanția pt Tineri: nu ați făcut studii de impact, fondurile sunt inadecvate pt nevoile reale ale pieței ; CE nu are mecanism de monitorizare și evaluare a rezultatelor. Am solicita deja o dezbatere cu Comisia pe această chestiune. 
  • Curtea vine și cu o idee: presiunea este mai mare pe statele membre. Neajunsurile schemei pot fi corectate la nivelul Statelor membre, este o idee pentru autoritățile naționale. 

Victor NEGRESCU, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D): 

 

  • ca ONGist și antreprenor am ajutat la crearea a peste 1000 locuri de muncă în domeniul digital
  • cred că nu se fac suficiente lucruri în PE și CE pt combaterea șomajului
  • Garanția pt Tineri sunt numai 7 mld euro; este mult sub nevoile pt crearea de locuri de muncă în UE
  • la nivelul zonei euro este nevoie de 21 mld euro - deci un decalaj deja f mare, plus țările din zona non-euro. Șomajul costă 153 miliarde euro anual, deci o sumă colosală
  • ar trebui să fim mult mai incisivi în combaterea șomajului. Peste 40% din tineri au ctr pe durata determinată, 30% au ctr part-time. 33% din tineri sunt șomeri de peste 1 an
  • social-democrații au pus o presiune enormă; în 2009-2010 cu PES european am trimis 20.000 de emailuri pentru comisarul pt muncă, 2000 de emailuri din România. 
  • Garanția pornește de la un model existent deja, implementat cu succes în Austria, în Finlanda, unde a fost implementată cu succes. Datorită acestor rezultate a pornit programul. 
  • Ce se întâmplă cu România - este a șasea țară care a trimis un plan în dec 2013, revizuit în aprilie 2014, avem și o inițiativă pt 3 regiuni ; avem o idee de implementare ; probabil ar tb să fim mai rapizi în implementare. 
  • Am lansat un portal de informare : granturi-europene.ro; multe sunt și pt tineri. Ex: schema EURES-job, se referă la tineri între 18 și 30 de ani pt găsirea unui loc de muncă oriunde în Europa; apoi este prg Erasmus +
  •  am fost jurnalist, ONGist, director de comunicare, consultant, recruiter, astăzi sunt politician. Este f greu azi să ai o singură carieră, trebuie să fii mobil. Ar trebui să existe îndrumare personalizată pt tineri, evidență a tinerilor din zone cu risc social; implicarea învățământului dual, corelarea educației cu piața muncii, fonduri europene care să finanțeze profesii căutate și de multe ori nu sunt recunoscute: competențele de limbi străine, de programare (de regulă se finanțează profesia, nu competența.)
  • Mai există și chestiuni legate de personalitate, de plan de carieră, tinerii trebuie îndrumați. Cred că trebuie să existe când vb de problematica aceasta un adevărat dialog național pe ce înseamnă viitorul tinerilor. 

Ana-Claudia ȚAPARDEL, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) 

  • sunt și eu una dintre cele mai tinere femei din PE; 
  • consider că este o soluție f utilă pentru problema șomajului din Ro și la nivelul UE; este o inițiativă a Gr socialiștilor europeni, este un succes al socialiștilor.
  • Suma exactă este 6,4 mld euro, foarte mică, Ro beneficiază de 100 mil euro. Prg Guv pe care Ro le are pt tineret însumează 470 mil euro. Avem 100.000 de studenți care au beneficiat de practică, mai sunt multe alte prg. 
  • Am o problemă - mereu ne îndreptăm spre Gv, dar și cei care au nevoie tb să vină în întâmpinare,și mediul privat trebuie să tragă un semnal de alarmă- pe aceste profesii avem nevoie de personal. Vorbeam cu reprezentanții din ASE - nu mai există acel parteneriat strâns care a existat între mediul privat și universități, nu mai colaborează atât de intens. 
  • Nu este numai o pb a prezentului șomajul în rândul tinerilor- aveam în 2-13 7,7 mil tineri în șomaj și estimările arată că vor fi 5 milioane în 2016, dar nu cred că este o cifră realistă. 
  • Am solicitat extinderea acestei Garanții după anul 2015, pentru a avea încă o perioadă 2016-2020; extinderea valorii - suma este nerealistă, trebuie să găsim modalități. A treia solicitare - extinderea vârstei. Acum se adresează celor până în 24 de ani dar mulți abia termină studiile și masterul, nu mai au timp fizic nu se mai încadrează pentru această Garanție. Cred că este f imp să fie extinsă până la 30 de ani. Mulți care termină un doctorat nu și-au găsit loc de muncă.
  • Dincolo de comisiile din care fac parte am creat un grup interparlam pt dezv turismului la niv european. Turismul reprez 10% din PIB-ul UE, 10 mil de angajati, a treia industrie la niv european. Este unul din pp angajatori ai tinerilor. Am avut susținerea a 150 membri ai PE. 

 Mesaj Siegfried Mureșan, eurodeputat PPE: 

  • avem nevoie de orice idee bună pentru a oferi locuri de muncă pentru tinerii români. 
  • trebuie să implementăm proiectele pentru a atrage acești bani alocați României.
  • Până acum niciun euro nu a fost cheltuit, fiindcă Gv României nu a propus proiecte viabile.
  • Noi ne gândim cum am putea veni în întâmpinarea Ro. UE crește prefinanțarea la 30% pentru a putea implementa măsurile.
  • Sunt raportor în Comisia Bugete pentru acest dosar, votul va fi la 1 aprilie.
  • Cer Gv să finanțeze un program de stagii pt tineri antreprenori, să poți efectua un stagiu pe lângă un antreprenor.
  • Vreau ca acest prg să stimuleze mobilitatea tinerilor în alte zone din țară. în Timișoara și Arada șomajul este mic, dar la Vaslui sau Suceava șomajul este de 4-5 ori mai mare. Trebuie să stimulăm tinerii să se mute acolo unde sunt locuri de muncă. 
  • În Europa sunt țări unde șomajul este f mare, Spania, Grecia iar în Germania, Austria - sub 10% . Propun un sistem prin care să poată fi transferate bunele practici. Nu tot putem prelua, dar o parte din măsuri -da. propun un prg prin care măsurile să fie discutate și aplicate.
  • Dacă vrei să cauți un loc de muncă în alte țări te confrunți cu tot felul de bariere în informare, vreau la agențiile de locuri de muncă să publice cât mai multe informații în limbi accesibile. 

PARTEA DE DEZBATERI: 

Valentin Preda, președintele Bursei Române de Afaceri:

  • am venit cu studenți de la ASE și un partener din Suedia:
  • sunt surprins că sunt statistici oficiale care prezintă succesul programului: eu nu am auzit de acest prg, tinerii de aici nu au auzit, dar aud de la un europarlamentar că nu sa absorbit niciun ban. 
  • problema de bază rămâne finanțarea. 
  • am ajuns la un nivel în care să obții 10.000 euro finanțare tb să pui cash colateral 12.000 euro. Noi am făcut aceste exercițiu. Vă propun să organizăm un workshop în care să chemăm băncile. Vă propun să facem această întâlnire și să o organizăm în termen de o lună. 

Întrebari:

- Este vb de 4 luni de la absolvire sau de la înscrierea în Serviciul de ocupare? Serv de ocupare are capacitatea să ajungă la acești tineri, cum poate colabora cu serviciile sociale? Care este rezultatul proiectului pilot? 

-Asociația Naț. a Surzilor - despre tinerii cu dizabilități. Este o lipsă totală de informații, nu am știut de aceste scheme, vă rog să creștem gradul de informare. Procedurile de absorbție sunt îngreunate. Rugămintea este să crească gradul de informare, să se urgenteze și procedurile de implementare.

Andreea Petruț, reprezentantă a SAR și a organizațiilor studențești: este trist că pb somajului în rândul tinerilor a fost lansată la niv european.; nu ajungem la fondul problemelor; locurile de muncă ale tinerilor din Ro nu sunt adecvate pregătirii lor profesionale. 

Răspunsuri: 

Renate Weber:

 

  • nimeni nu împiedică statele membre să lărgească baza la care se referă; sunt f multe facultăți care nu pregătesc deloc absolvenții pentru ce au de făcut în viață; foarte mulți juriști de exemplu; producem foarte mulți în științe umaniste dar piața nu mai are nevoie; există milioane de locuri de muncă în Europa în IT, inginerie, matematică. 
  • ref. la mobilitatea în interiorul României. Eu am o prioritate în acest mandat ref. la mobilitatea la nivel european. 
  • comunicarea este dezastruoasă, nu doar la niv României ; dar și la nivelul UE
  • sectorul business se poate organiza și singur, nu are neapărată nevoie de aceste măsuri de la UE. Există de exemplu la nivelul UE Alliance for Youth, formată din companii transnaționale care și-au propus ca până în 2016 să creeze 100.000 tineri în locuri de muncă nou create, și companiile din România care fac parte din ea au reuși să creeze locuri de muncă.

 Claudia Țapardel :

 

  • avem 170.000 de tineri care au beneficiat, 66.000 de tineri au fost ocupați. Pt mobilitate nu este suficientă suma dar există o primă de încadrare de 1000 de lei pt localitatea de domiciliu și 3500 de lei pt cei care schimbă localitatea. 
  • Aceste întâlniri pe care le avem des împreună cu BIPE este un lucru important. 
  • trebuie să ne înhămăm împreună ca societate dacă vrem sp avem rezultate.
  • parteneriatele univ cu mediul privat nu sunt suficiente.
  • sunt deschisă la a organiza un eveniment împreună cu băncile. Aștept totuși să se înțeleagă în societatea românească că trebuie să colaborăm permanent. 

 

PANEL II. Instituții publice și private 

Cristian COSMIN, Secretar de Stat, Ministerul Tineretului și Sportului:

 

  • avem un parteneriat cu CTR și ne dorim un parteneriat cu BIPE; anul acesta Cluj este capitala tineretului 
  • Garanța pt Tineret: deja 170.00 de tineri au beneficiat de consiliere. sper să fie o cât mai bună absorbție a fondurilor europene. bugetul pentru 2014-2020 este mult mai mare,avem mare nevoie de aceste fonduri. 
  • sunt 3 regiuni unde șomajul a fost peste 25% și este mare nevoie de această intervenție. Șomajul în Ro este apropiat de media europeană. Este un deziderat pe care ni l-am asumat să scădem șomajul sub 20%. Sunt țări care au mult mai mare.
  • În Strategia Națională a tineretului avem, un pilon principal - muncă și antreprenoriat, ne propunem ca în per următoare un plan de acțiune pentru implementarea acestui pilon. 
  • La o conf la Bruxelles am vb despre importanța unei baze de date la nivel european, nu doar național. Tinerii au un anumit tip de migrație, o bază de date la niv european ne-ar ajuta să avem traseul acestor tineri. Fiecare instituție are o bază de date, mai lipsește interconectarea. 
  • Cred că ne-ar ajuta f mult să știm situația fiecărui tânăr. 
  • Anul trecut am reușit să facem un barometru de opinie publică, cifrele sunt destul de bune, pe partea de antreprenoriat există o apetență crescută a tinerilor. peste 20% din tineri merg regulat la interviuri, 30% participă la activ de voluntariat. Inițierea unei afaceri - 10%, locuință proprie - 7%; antreprenoriat: spun că vor să-și întemeieze o afacere. Au fost lansate și susținute de stat mii de companii. Apetența pentru antreprenoriat este în creștere; 34% din tineri vor să-și înființeze o afacere. 

 Liana Ramona MOȘTENESCU, Șef Serviciu Politici de Ocupare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

 

  • împreună cu MFE lucrăm la Ghidurile Solicitantului care vor fi lansate probabil în luna aprilie. 
  • banii nu puteau fi absorbiți până când acest Prg Operațional nu a fost aprobat; acum vom începe să atragem banii 
  • planul poate fi structurat pe categorii de măsuri. 
  • Ca să poată beneficia de măsuri orice tânăr cu vârsta ăntre 15 și 24 de ani trebuie să fie întegistrat la serv public de ocupare sau la Centrel de de Garanție pentru tineret. 
  • România a optat pentru grupa de vârstă 15-24 de ani; avem 441.000 de tineri NEET în această categorie. Statele membre care au extins grupa de vârstă au finanțare de peste 1 mld de euro, față de România care are 100 milioane euro.
  • Primește un card care are înscris tot backgroundul profesional și experiența; ne va ajuta să monitorizăm parcursul acestui tânăr. Toți tinerii vor beneficia de card. După mom înregistrării vor fi sfătuiți să își finalizeze educația. 
  • Studii de impact: solicitarea din partea CE a venit în vara spre toamna anului 2013 și Planul pt garanție a trebuit realizat până în decembrie 2013; 
  • Min Muncii are în derulare niște studii de impact privind măsurile active pe Piața muncii ; în fc de rezultatele lor vom putea modifica corespunzător cadrul legislativ astfel încât pentru perioada 2016-2020 vom avea în vedere eventuale modificări; 
  • Atingerea unor indicatori doar în procent de 5% - toate măsurile implem până acum privind măsurile publice de ocupare sunt implem numai din bugetul asig publice pt șomaj, este un buget mic, doar 0,03% din ĂPIB sunt alocați pt măsuri active. Beneficiarii sunt în nr foarte mare. Realizările propuse din bug asig pt șomaj sunt atinse. 
  • Capacitatea serv public de ocupare: a suferit o serie de reduceri de personal din varii motive, la ora actuală lucrează doar 8700 de oameni ; Suedia de ex are peste 13.000 de oameni ; nu putem face față cu acest personal redus. 
  • S-au încheiat o serie de protocoale; s-au depus o serie de proiecte; a demarat și un proiect POSDRU. 
  • Toate aceste aspecte sunt și condiționalități ex-ante pt fondurile UE 2014-2020. 
  • Informarea privind această schemă de Garanție, în afară de materialele publicate și campaniile de informare în cadrul proiectelor pilot vom lansa oficial pe 7 aprilie campania de informare privind Garanța pentru Tineret împreună cu reprezentanții CE. 

 Ștefania ANDREESCU, Manager Proiect pilot Garanția pt Tineri, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

 

  •  proiectul din zona de Sud. 
  • Rolul acestor proiecte pilot - testăm măsuri active de ocupare pentru a vedea care sunt cele mai eficiente, formulăm recomandări în acest sens.
  • Schema sintetica a ceea ce înseamnă acest proiect / Tinerii până la 24 de ani sunt sceptici pentru a apela la serviciul de ocupare; fiecare tânăr beneficiază de servicii de consiliere și orientare. 

Florin JIANU, Președinte, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România 

 

  • am spus să facem noi ca România să fie avangardistă, prin proiecte pilot pentru ca Schema în sine să fie derulată eficient. 
  • se desfășoară acum un târg pentru tinerii care nu au luat bacalaureatul, ieri deja erau 500 de tineri care au participat. Există măsuri pentru cei care nu au luat bac. 
  • România a ales să introducă Schema în PO Capital Uman, a trebuit să aștepte un an pentru aprobarea Prg. Eu am propus un prg separat. 
  • Teoria pe care o susțin nu este cea a resurselor. Faptul că anul trecut am renunțat la pragul pentru întreprinz debutanți a generat 8000 firme până la sf anului; ieri s-au împlinit 19.000 de firme ale întreprinz debutanți în România. 
  • Referitor la capacitatea redusă a agențiilor publice de ocupare, nu știm de ce Guvernul dorește în continuare să păstreze resurse în această zonă. 
  • Am propus public premierului să înființeze o agenție în parteneriat public-privat care să se ocupe numai de această formă de ocupare 

 Marin FLORIAN, Organizația de Tineret a Blocului Național Sindical

 

  • creșterea economică nu mai generează locuri de muncă datorită progresului tehnologic, în multe țări
  • Codul Muncii - a crescut per de probă la 120 de zile pentru absolvenți. Acel student iese din sistemul de evaluare pe note și calificative și intră într-o evaluare pe cerere și ofertă. 
  • NEET: perioada de probă pentru un muncitor necalificat este acum de 90 de zile, chiar așa de mare e complexitatea muncii? 
  • cum poate un tânăr să își întemeieze o familie dacă are contract pe durată determinată și stă cu stresul că poate fi dat afară. 
  • Legea dialogului social - vorbim de NEETs - această categorie a apărut datorită rupturii între stat și mediul privat. 
  • În alte state, pentru că s-a vorbit de Finlanda, Austria, Germania, tinerii odată ce au terminat studiile sunt sindicalizați sau sunt înscriși în niște organizații ; cheltuim foarte multe resurse pentru a îi căuta pe acești tineri,
  • Rata de succes în anagajarea pe serviciile de ocupare este de 8% și noi angajăm resurse importante pe acest serviciu. De aceea au apărut pe piața privată agențiile de ocupare.
  • Strategia pentru tineret însă mai este mult până la implementarea ei. Lipsa surselor de finanțare; lipsa unor planuri de acțiune. 
  • Ucenicia: un IMM nu cred că-și permite să scoată din producție un om care să asiste niște tineri. ANOFM are nevoie de un input de capacitate operațională major, care trebuie să vină foarte repede, poate veni din partea partenerilor sociali. Organizațiile din zona de ocupare au legătură directă cu tinerii.
  • avem un sistem educațional care-și hrănește propriile nevoi. 
  • avem niște standarde ocupaționale depășite, un sistem neconform cu necesitățile pieței muncii. Ex: includerea imprimantelor 3D în procesul de producție omoară 4 locuri de muncă, în România discutăm de strunguri.
  • definiția șomerului - avem tineri care sunt ocupați în gospodăria proprie, nu sunt catalogați șomeri, în realitate avem 30% persoane inactive. 

 

----------- 

 

Discuțiile au loc în contextul dezbaterii la nivel european privind implementarea și finanțarea de soluții pe termen lung și introducerea de reforme structurale cu rol de a combate șomajul în rândul tinerilor, prin intermediul Schemei de Garanție pentru Tineri.

Obiectivul principal al acestui eveniment este de a dezbate importanța aplicării Planului de implementare a Garanției pentru Tineri la nivel național, prin stabilirea unui dialog direct între Membri în Parlamentul European din România, reprezentanți ai autorităților naționale responsabile pentru implementarea Garanției pentru tineri, reprezentanți ai organizațiilor de tineret, precum și ai altor instituții și organizații interesate.

Această dezbatere se încadrează în seria de acțiuni organizate de Biroul de Informare al Parlamentului European în România cu scopul de informare și stabilire a unui dialog cu reprezentanți ai instituțiilor publice, ai sectoarelor specifice interesate de evoluțiile legislative din Parlamentul European, precum și mass-media.

Au confirmat participarea la dezbatere: 

  • Renate WEBER, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE)
  • Victor NEGRESCU, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D)
  • Ana-Claudia ȚAPARDEL, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D)
  • Eugen TEODOROVICI, Ministru, Ministerul Fondurilor Europene
  • Cristian COSMIN, Secretar de Stat, Ministerul Tineretului și Sportului
  • Liana Ramona MOȘTENESCU, Șef Serviciu Politici de Ocupare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
  • Ștefania ANDREESCU, Manager Proiect, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
  • Florin JIANU, Președinte, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România
  • Marin FLORIAN, Organizația de Tineret a Blocului Național Sindical

Ce poate face Uniunea Europeană pentru tineri? - Luări de poziție europarlamentari români

EurActiv.ro: Stimată doamnă Renate Weber, există sute de mii de locuri de muncă disponibile pentru tineri într-o Europă în care șomajul in rândul tinerilor este ridicat. Pare un paradox, cum se explică?

Europarlamentarul Renate Weber: Cred că ține de nivelul prost de comunicare existent în Uniunea Europeana. Astăzi sunt state care au foarte multe locuri de muncă, Germania are, de exemplu, aproape 1 milion locuri de muncă în IT, un sector în care este nevoie de oameni cu pregatire specială și unde avem mulți tineri în alte state care nu cunosc acest lucru. Am discutat cu mulți reprezentanti ai Comisiei Europene despre o strategie de încurajare a mobilității tinerilor în Europa. Pentru că oamenii care au familie, poate, se mișcă mai greu, dar tinerii care termină facultatea cred ca nu ar fi deranjați să schimbe locul de muncă într-un orizont de câțiva ani.  De ce să nu fie susținuți de UE? Ar însemna inclusiv programe prin care relocările să fie ajutate financiar, programe pentru învățarea rapidă a limbii tării în care vor performa. Ca răspuns, deocamdata, se ridică din umar, se spune că mai exista câte ceva..., dar, în realitate, vorbim foarte mult de angajarea tinerilor, însă  n-aș putea să spun că sunt mulțumită de strategia UE în acest sens.

Interviu realizat după prima sesiune parlamentară din acest an, Strasbourg, ianuarie 2015 - link arhiva EurActiv.ro

Eurodeputatul Iuliu Winkler: "Politicile europene care vizează tinerii ar trebui să fie prioritare"

Eurodeputatul PPE (UDMR) Iuliu Winkler a explicat, într-un interviu pentru EurActiv.ro, că politicile europene care vizează tinerii ar trebui să fie prioritare și la nivelul fiecarui stat membru, însă de multe ori sunt puse piedici în aplicarea lor.

Iuliu Winkler: De multe ori suntem ușor ipocriți, vorbim de locuri de muncă, vorbim despre educație ca fiind cele mai importante elemente pentru viitorul tineretului, dar, în același timp, statele membre, dacă ar fi fost de capul lor, ar fi redus din bugetul programului Erasmus. În acest sens, Parlamentul a fost vehement, în toamna anului trecut, PE a retrimis proiectul de buget pe anul 2015, între alte motive fiind și diminuarea sumelor de finanțare pentru programul Erasmus - în opinia mea, dar nu sunt singurul care are această opinie, cel mai de succes proiect al Uniunii Europene din ultimii 30 de ani.
Este proiectul care a permis miilor de tineri să vadă ce înseamna Europa, să-și perfecționeze cunoștintele într-o limbă străină, să învețe un semestru într-o universitate europeana, putând să-și schimbe opiniile, să se dezvolte, să învețe în mod practic ce înseamnă spiritul european.

Sigur că această ușoara ipocrizie a fost corectată de către PE. Cu alte ocazii văd că există multe bune intenții la nivel declarativ , piedicile apar când trebuie să trecem la fapte, piedicile depind de statele membre, în multe țări există o rigiditate la nivelul pieței muncii, provenită din legi nemodificate de zeci de ani care asigură privilegii ale vechilor generații față de noua generație. Tinerii […] trebuie să primească răspunsuri astăzi, răspunsuri care vin dintr-o atentă balansare a politicilor europene cu cele la nivel național. Există multe politici și posibilități pe care România nu le folosește deocamdată, cum este Garanția pentru tineri, care a demarat în Romania, dar a demarat greoi, sigur că banii europeni vor fi folosiți de alții daca noi nu îi vom utiliza pentru tinerii noștri.

Interviu realizat după prima sesiune parlamentară din acest an, Strasbourg, ianuarie 2015  - link în arhiva EurActiv.ro

Interviu despre Garanția pentru Tineri și viitoarea Agenție de Ocupare, realizat de EurActiv.ro cu Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici:


Interviul a fost acordat EurActiv.ro la începutul lunii martie. 

Eugen Teodorovici (principalele idei din interviu): 

  • Ghidurile se vor lansa în martie-aprilie; dar mai întâi doresc să avem o discuție cu toate organizațiile de tineret
  • Deja am lansat un program - „primul job”; avem și o inițiativă legată de internship în administrația publică. Putem subvenționa și locuri de muncă, în continuare, dar cu mică schimbare față de 2014; pe cei care nu au primit încă diploma, să îi motivăm să își continue studiile.
  • O altă idee - companiile să-și poată externaliza o parte din activități către Universități sau școli și pentru acele activități studenții să fie plătiți și să fie considerată vechime la locul de muncă; astfel tânărul nu va mai fi străin de piață. 
  • Acești bani care vin pe zona de capital uman dorim să fie foarte mult legați de nevoile din piață. 
  • Este în discuție în Guvern o Agenție specială, un fel de vehicul pentru zona de tineri, antreprenoriat, care să preia ca implementare o parte din aceste Axe prioritare din Programul Capital Uman, în primul rând pentru asta o creăm. Apoi, treptat, ar putea prelua pe zona de antreprenoriat și alte activități pe care statul sau alte structuri le finanțează.
(Interviu realizat de Ioana Morovan)