Guvernul Grindeanu propunea un proiect de Ordonanță de urgență privind grațierea. Ordonanța a fost pe punctul să fie parte din pachetul adoptate noaptea, alături de cunoscuta Ordonanța de urgență nr. 13/2017, care dezincrimina abuzul în serviciu.

În urma protestelor de amploare din toate orașele din România, OUG nr. 13/2016, adoptată în noaptea de 31 ianuarie/1 februarie 2017 a fost abrogată, iar proiectul Ordonanței Grațierii (cum este cunoscută) a luat calea Parlamentului.

În prima variantă, ca ordonanță de urgență, a fost înaintată către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

CSM a avizat negativ proiectul, motivând neconstituționalitatea, dat fiind că nu este de competența guvernului să adopte reglementări în domeniul grațierii colective.

 

Prezentul proiect de lege privind grațierea unor pedepse face pași rapizi pe traseul legislativ și a fost deja înaintat CSM pentru avizare.


  • În expunerea de motive, inițiatorul, Ministerul Justiției, arată că penitenciarele sunt aglomerate. Astfel potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, 27.559 de persoane se află în custodie și sunt cazate în cele 18.985 locuri. Rata de ocupare a penitenciarelor este de 145,16%, astfel că deficitul de locuri este de 8.547. Fiecare deținut trebuie să beneficieze de un spațiu de 4 metri pătrați
  • Proiectul face trimitere, ca motivare, la dezizia Curții Europene a Drepturilor Omului, care sancționa România pentru supraglomerarea din închisori (cazul I. Stanciu)

Față de varianta inițială, proiectul actual prezintă modificări minore. Grațierea colectivă este asigurată în masă, la pedepsele de sub cinci ani închisoare. Dar nu numai. Categorii care par destul de largi (ex. întreținător unic de familie, cu minor de până la 14 ani în întreținere), persoanele care au avut pedepse contopite - practic, vor fi grațiate, indiferent de numărul de ani de închisoare la care a fost condamnată, de instanță, persoana.

O serie de aspecte sunt neclare și pot duce la interpretări și disfuncționalități, după cum sesizează Direcția Legislație, documentare și contencios a CSM (facsimil).

 

Potrivit proiectului actual (metamorfozat din cel pregătit pentru adoptare, noaptea, alături de OUG nr. 13/2016), grațierea înlătură:
  • în întregime pedepsele de până la 5 ani închisoare
  • parțial, pe cele de peste 5 ani închisoare, pentru  femeile gravide, și pentru întreținătorii unici de familie, cu minori de pînă la 14 ani.
  • în cazul pedepselor contopite, grațierea se aplică, întrucât pedepsele vor fi considerate fiecare în parte.
Grațierea se aplică și în cazul măsurilor educative privative de libertate (de până la 5 ani)

Grațierea condiționează persoana grațiată :
  • să achite despăgubirile în max. 1 an
  • să nu săvârșească infracțiuni intenționate timp de 3 ani
În caz contrar, grațierea se anulează.

Obiecțiile CSM (în varianta de lucru a , urmează discuția în plen)

1. Denumirea proiectului legislativ este improprie

2. Limita maximă a pedepselor care se grațiează

Această prevedere va crea un sentiment de insecuritate socială

Direcția Legislație, documentare și contencios a CSM atrage atenția și asupra situației pluralității de infracțiuni, adică când persoana condamnată a primit mai multe pedepse pentru mai multe infracțiuni.

„Se poate ajunge ca pedeapsa rezultantă potrivit prevederlor Noului Cod Penal să fie mai mare decât cea aplicabilă în temeiul Codului Penal anterior, trebuie observat că grațierea colectivă are în vedere fiecare dintre pedepsele aplicate și nu pedeapsa rezultantă care se execută."

Pluralitatea de infracțiuni se sancționează mai aspru. Concret, „dacă se comit mai multe infracțiuni în concurs, pedeapsa rezultantă e stabilită potrivit sistemului de cumul juridic dar cu un spor obligatoriu și fix – adică pentru pedepse cu închisoarea, judecătorul va aplica pedeapsa cea mai grea și un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite”, explica judecătorul Cristi Dănileț pe blogul său imediat după intrarea în vigoare a noilor coduri penale.

Exemplu: dacă o persoană este condamnată pentru 10 de fapte, iar cea mai grea pedeapsă este de 4 ani de închisoare, la aceasta se vor adăuga câte o treime din celelalte 9 pedepse.

Presupunând că la celelalte a primit pentru fiecare faptă câte 3 ani, la pedeapsa de 4 ani se va adăuga câte o treime din fiecare celelalte 9, rezultând astfel o pedeapsă de 13 ani de închisoare.

Persoana condamnată conform exemplului de mai sus ar beneficia de grațiere. Proiectul de lege privind grațierea s-ar aplica, practic, fiecărei pedeapse în parte și, chiar dacă pedeapsa rezultantă pe care o execută este de peste 5 ani, condamnatul va fi pus în libertate.

Direcția Legislație, documentare și contencios a CSM mai atrage atenția asupra gravității faptelor pentru care persoanele au fost condamnate și a sentimentului de insecuritate socială care poate fi transmis în societate, prin grațierea colectivă.

  • Legea nu trebuie să se aplice persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale săvârșite, prezintă un pericol social deosebit.
  • Noul Cod penal deja stabilește pedepse mai mici decât cele ale Codului penal anterior.
  • Aplicarea unei pedepse de 5 ani, cu executare, pentru un infractor „primar” este consecința unei fapte grave.

3. Cuantumul pedepsei grațiate: dispozițiile sunt imprecise, putând da naștere la interpretări.

În cazul femeilor gravide și al persoanelor unic întreținător de familie, cu minori de până la 14 ani, nu este clar pentru ce termen de pedeapsă se aplică.

Deși nu menționează explicit pedepse de peste 5 ani închisoare, de fapt, la acestea se referă legiuitorul - consideră Direcția Legislație, documentare și contencios a CSM.
 
În ceea ce privește persoanele care sunt unic întreținător de familie: pot apărea disfuncționalități serioase în aplicarea actului normativ, în lipsa indicării oricărui criteriu care să circumstanțieze clar sensul acestei formulări. Se impune definirea acestei sintagme (Decizia CC 363/2015) - atrage atenția direcția specializată a CSM.

4. În privința grațierii persoanelor a căror pedeapsă e cu executare și a celor a căror executare este suspendată cu supraveghere, sunt necesare clarificări, întrucât există interpretări diferite, în funcție de Codul Penal (nou sau cel anterior), pe baza căruia a fost pronunțată sentința.

5. Este necesar să se precizeze expres dacă excepțiile enumerate la art. 5 includ și forma de tentativă a infracțiunilor (pe lângă infracțiunile consumate).