EurActiv România, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, a organizat joi un workshop privind contribuția fondurilor UE la creșterea competitivității fermierilor români și rolul tot mai important al tehnologiei în agricultură.

LIVE TEXT:
 
Elvira Bakker, șef adjunct unitate, DG Agri, Comisia Europeană:
 
  • șase măsuri funcționează foarte bine în PNDR, suntem peste media europeană, dar zece merg mai slab.
  • pe măsurile 1,2,3, România mai are de recuperat în privința plăților cel puțin
  • un aspect pozitiv, la măsura Lider suntem cu mult peste media europeană în ceea ce privește plățile
  • PAC e subiect de codecizie, PE și Consiliul evaluează propunerile puse pe masă de Comisie, sperăm să fie aprobate anul viitor, pentru a putea începe din 2021 noul plan strategic național.
  • avem de-a face cu o diminuarea a bugetului PAC, provocată de Brexit - un deficit de circa 12 miliarde de euro - și de alte provocări la adresa UE.
  • avem totuși 365 miliarde de euro pentru șapte ani.
  • deși pe total există o reducere de 5%, pentru plățile directe România e unul dintre beneficiarii propunerilor Comisiei
  • reforma PAC are cinci puncte esențiale: simplificare și modernizare, realocare a atribuțiilor între Bruxelles și capitale, orientare spre rezultate și performanță, o mai corectă distribuire a plăților directe și creșterea ambiției în materie de mediu și climă.
  • ne dorim ca mai multe decizii să fie luate pe plan național
  • pe partea de intervenții, am dori ca la nivelul fiecărei intervenții am dori să vedem indicatorii și sumele alocate, e o schimbare de mentalitate, va fi necesară o capacitate de planificare și anticipare sporită.
  • avem opt luni la dispoziție pentru a evalua planurile naționale, asta înseamnă că pregătirea planului trebuie să înceapă, deja sunt țări care au început să-și facă strategia.
  • sperăm ca înainte de finalizarea mandatului actualului Parlament să putem să finalizăm cea mai mare parte a negocierilor pentru a putea adopta regulamentele pentru perioada următoare.

    Floricel Dima, subsecretar de stat, Ministerul Agriculturii:
  •  suntem în grafic cu strategia
  • România a progresat în ultimii doi ani pe atragerea fondurilor europene, pe pilonul II (investiții în dezvoltare rurală)
  • ieri s-a lansat în dezbatere publică strategia pentru 5G, care va avea un impact major pe partea de competitivitate, automatizări, vom putea avea irigații mai inteligente, precum și alte tehnologii pentru agricultură.
  • fermierii trebuie să apeleze din ce în ce mai mult la tehnologii de vârf, deja se vorbește se utilaje agricole, în special tractoare, autonome, în condițiile lipsei forței de muncă.
  • pe măsurile de investiții în ferme - 4.1, 4.2, 4.1.a pot fi atrase fonduri pentru tehnologie superioară
  • cercetarea agricolă a fost în cadrul colapsului din cauza lipsei de finanțare din partea Ministerului, situația s-a schimbat în ultimul timp, pe măsurile 16.1 și 16.1.a pot fi atrase fonduri, stațiunile de cercetare au depus un număr important de proiecte cu soluții inovative.
 
Intervenția video a eurodeputatului PNL Daniel Buda:

Paul Kmen, director general adjunct, APIA:

  • anual la APIA se depun în jur de 900.000 de cereri de plată, dar trendul e descrescător, ceea ce e îmbucurător, pentru că înseamnă că încep să fie compactate terenurile.
  • suntem în plină campanie de autorizare a plăților în avans, până la 30 noiembrie.
  • încercăm să oferim predictibilitate fermelor printr-un program strict pentru aceste plăți

Daniel Ifrim, director, Direcția IT, AFIR:

  • printr-o serie de aplicații am încercat să ușurăm procesul administrativ privind solicitările și acordarea plăților.
  • tot procesul de achiziție e mult mai transparent acum
  • avem o aplicație prin care tot procesul de achiziție a utilajelor se face mult mai facil
  • acum derulăm un proces de instruire la nivelul fermierilor
  • o altă aplicație se referă la vizitele pe teren, iar o alta - Catalogul produselor alimentare certificate - aduce mult mai ușor consumatorul la poarta producătorului agricol.

Valentin Boldeiu, coordonator finanțări fonduri europene, UniCredit Bank:

  • zona de vest, alături de zona Bărăgan și a Moldovei, sunt preponderent agricole, beneficiază de tehnologie mai avansată și de compactare mai mare.
  • sunt trei căi mari prin care fondurile UE pot ajuta un beneficiar: partea de granturi, subvențiile și instrumentele financiare.
  • există garanții strict pentru sectorul agricol, recent, s-a semnat un acord prin care Fondul European de Investiții pune garanții la dispoziția băncilor pentru a-i ajuta pe fermieri, inclusiv activități non-agricole în mediul rural.

Alin Ilie, manager proiect, Agremo:

  • Agremo e o platformă software online pentru agribusiness, fermieri și oricine e interesat de starea de sănătate a plantelor și situația terenurilor.
  • analizăm date cu ajutorul informațiilor furnizate de drone, putem furniza fermierilor analize care-i ajută să-și urmărească culturile.
  • cererile din partea clienților sunt foarte multe, am analizat cu succes peste 100 de specii de plante.
  • sunt foarte multe lucruri pe care le îmbunătățim folosind tehnologia.

Q&A:

Cum se vor aloca cele 10 miliarde de euro pentru cercetare și inovare în viitorul CFM? E România pregătită să atragă aceste fonduri?

Elvira Bakker, Comisia Europeană: cele 10 miliarde sunt alocate la nivel european, se vor face concursuri de proiecte pe anumite obiective și tematici stabilite. Mă bucur să aud că cercetarea revine din nou în centrul atenției în România, nu am cifre exacte, dar știu că experții străini întotdeauna confirmă nivelul colaboratorilor din România, uneori e poate de vină imobilismul anumitor instituții.

Ce ne lipsește pentru a fi mai performanți, pentru a avea mai mult randament? Ne poate ajuta tehnologia avansată?

Floricel Dima, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii:

Avem un trend crescător în ultimii ani, mai avem loc de creștere în privința randamentului, produsele high-tech vor intra cu pași rapizi, lucrurile se vor întâmpla foarte rapid. Aceste noi aplicații, cu drone, cu algoritmi, contribuie cu o gestionare mai eficientă a exploatațiilor agricole.

Cum va fi plafonarea plăților în bugetul post-Brexit?

Elvira Bakker: e important să găsim o țară de mijloc, situația diferă: în unele state sunt mai multe ferme mari, în altele - mai mici, Comisia încearcă să facă un pas înainte, acele limite pe ferme exclud costurile cu forța de muncă, reacțiile au fost destul de vii la prezentarea acestei propuneri.


 ***

Politica Agricolă Comună (PAC) este din nou sub lupă și nu numai din punct de vedere bugetar: dezbaterile includ necesitatea de a reforma în continuare această politică importantă a Uniunii Europene.

Europa rurală ar trebui să fie sprijinită prin investiții, tehnologie și diversificare, astfel încât să fie oprit exodul și să fie stimulați tinerii și noii agricultori.

Patru ani de la reforma PAC și în mijlocul perioadei de programare 2014-2020, a venit momentul să ne uităm înapoi la realizările diferitelor inițiative care au fost implementate, să extragem bune practici din aceste exemple și să susținem o nouă generație de actori din mediul rural să-și dezvolte proiectele.

Scopul workshopului este acela de a permite participanților să-și planifice activitatea în conformitate cu cele mai recente strategii legae de PAC și să profite la maximum de oportunitățile și resursele oferite de Uniunea Europeană agricultorilor pentru a-și crește competitivitatea.

Vorbitori:

Elvira Bakker, șef adjunct unitate, DG AGRI, Comisia Europeană

Floricel Dima, subsecretar de stat, Ministerul Agriculturii

Daniel Buda, europarlamentar PPE/PNL - intervenție video

Paul Kmen, director general adjunct, APIA

Daniel Ifrim, director, Direcția IT, AFIR

Valentin Boldeiu, coordonator finanțări fonduri europene, UniCredit Bank

Sabin Ștefan, consultant implementare soluții software, Agremo

Alin Ilie, manager proiect, Agremo

Moderator: Cristian Pantazi, jurnalist, redactor-șef G4Media.ro

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a EurActiv România.