Țările din Europa Centrală și de Est sau “noii donatori” ai UE cum mai sunt ele cunoscute au reușit ca, după aderare, să transforme procesul negocierilor, al unor reforme instituționale majore și nu de puține ori dureroase, în “lecții”.

Aceste "lecții” ce pot fi transmise, cu titul de "experiență de tranziție” altor state. Și cum cele din Balcani ori cele din fosta URSS ori mai noul Parteneriat Estic sunt prioritare pentru "noii donatori”: Ucraina, Republica Moldova și Georgia se află printre primii beneficiari.

Doar că, atât prioritățile statelor donatoare, cât și cele ale destinatarilor sunt diferite iar una din marile probleme în ultimii ani a fost cum să fie ajutate aceste state din Parteneriatul Estic dar să nu existe suprapuneri ale acțiunilor și proiectelor pe care fiecare din statele membre UE le finanțează acolo. Una din recomandările foarte des întâlnire în analizele experților ori ale think tank-urilor din Europa legate de asistența pentru dezvoltare este această problemă a coordonării eforturilor și de cooperare în asistența pentru dezvoltare. 

Un raport al Zsuzannei Vegh, Research Fellow, al Center for EU Enlargement Studies, Central European University din Budapesta "Visegrad Development Aid in the Eastern Partnership Region” – Asistența pentru Dezvoltare a Visegrad pentru regiunea Parteneriatului Estic - vine cu o analiză aprofundată a modului în care cele patru țări din Grupul de Visegrad (V4) - Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria – au reușit să vină cu soluții în cazul Ucrainei.

Zsuzanna Vegh explică, pentru CRPE – Euractiv, cum au împărțit țările din Grupul Visegrad responsabilitatea susținerii reformelor din Ucraina

CRPE – EURACTIV: Țările din Grupul Vișegrad ar trebui să focuseze/ să targeteze mai precis, prin cooperarea consolidată, cele două state - cele mai avansate în negocierile cu UE – din Parteneriatul Estic: Ucraina și Republica Moldova. Aceasta era una din recomandările uneia din cele mai complete analize pe care ați publicat-o din perspectiva cooperării pentru dezvoltare în cadrul statelor din Grupul de la Visegrad. Există orientări ori evoluții recente în această direcție? 

Zsuzannei Vegh: "În ultimii doi-trei ani, nu au fost introduse modificări instituționale care ar fi ușurat coordonarea cooperării pentru dezvoltare internațională printre cele patru țări Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Slovacia și Polonia) în privința planificării, programării sau punerii în aplicare a acțiunilor ori programelor lor. Mai mult decât atât, ultimii doi ani nu au fost neapărat ușori nici pentru Ucraina și nici pentru Republica Moldova, astfel că și circumstanțele la nivel national au fost departe de a fi ideale pentru a facilita coordonarea în domeniul cooperării pentru dezvoltare.

Cu toate acestea, atât Președinția slovacă, dar și cea cehă a V4, au păstrat cooperarea pentru dezvoltare internațională pe agendele lor ceea ce indică intenția de a spori coordonarea și de a stabili sinergii în țările partenere, în special în zona Parteneriatului Estic. Președinția slovacă, în 2014 - 2015 a cerut identificarea de priorități comune în Republica Moldova și a înregistrat un progres mai vizibil în coordonare eforturilor pentru Ucraina.

În urma alegerilor parlamentare din octombrie 2014, de la care era de așteptat să aducă o anumită claritate și calm la Kiev, cele patru țări Visegrad - după consultări cu Ucraina - au fost de acord să "împartă între ele munca” și să susțină reformele în Ucraina, în anumite domenii. Cehia a luat responsabilitatea pentru domenii precum societatea civilă, educație și mass-media, Ungaria pentru sectorul IMM-urilor și punerea în aplicare a Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb (DCFTA), Polonia și-a asumat descentralizarea (reforma administrației locale) și reforma finanțelor publice, iar Slovacia securitatea energetică și reforma sectorului de securitate.

În plus, Președinția slovacă a lansat așa-numitul "V4 Road Show” în Ucraina, o serie de evenimente axate pe schimbul de experiență de tranziție V4 de într-o varietate de sectoare, care se continuă în prezent de Președinția cehă (2015/16). Viabilitatea repartizării atribuțiilor și eficacitatea Road Show sunt încă în evaluare, cu toate acestea, acestea au fost evoluțiile cele mai notabile cu privire la o mai bună coordonare la nivel V4 în zona Parteneriatului Estic”.

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.