CRPE – Euractiv.ro: Cât de necesară este această re-orientare și cum poate ea să fie și eficientă? 

Zsuzsanna Végh (CEU Budapesta): Unii dintre factorii cheie care vor influența modul în care noi donatori din Europa Centrală și de Est (CEE) abordează politicile lor de dezvoltare sunt, într-adevăr, criza refugiaților și evoluțiile din Europa de Est. În plus, adoptarea recentă a Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 cu cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODM) - Sustainable Development Goals (SDGs) va presupune regândirea abordării noastre legate de cooperarea internațională pentru dezvoltare și va avea un impact mare în următorii ani. Pe de o parte, agresiunea Rusiei în Ucraina a subliniat importanța regiunii, în timp ce recenta semnarea a acordurilor de asociere DCFTA (n.n. Deep and Comprehensive Free Trade Agreement – Acordul de Liber Schimb Extins și Aprofundat) cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina a consolidat relevanța acestui vector al politicilor de dezvoltare din statele Europei Centrale și de Est.

Odată cu intrarea în vigoare a acestor acorduri, există o creștere a cererii pentru așa-numita experiență de tranziție din țările grupului de la Visegrad "și "know-how” în ceea ce privește adoptarea și punerea în aplicare a acquis-ului comunitar, procese pe care Georgia, Moldova și Ucraina sunt acum obligate să le pună în mișcare. Din acest motiv, mă aștept ca această regiune va rămâne una din principalele priorități pentru anii care vor veni.

Pe de altă parte, dominând agendele de politică internă și externă în ultimele luni, criza refugiaților va avea, cel mai probabil, un impact puternic asupra politicilor din domeniul dezvoltării. În primul rând, este fără îndoială nevoie de asistență mult mai consistentă pentru a aborda criza umanitară din Orientul Mijlociu urmare a crizei siriene și agresiunii Daesh.

În al doilea rând, o dată cu afluxul fără precedent de oameni, atât din Orientul Mijlociu și cât și din Africa, a apărut un discurs potrivit căruia este nevoie de rezolvarea problemelor la rădăcina lor și de combaterea cauzelor migrației pentru a ajuta pe oameni să rămână în țările lor. În timp ce această gândire nu-i ajută pe cei care sunt deja în Europa, se poate direcționa atenția asupra provocărilor de dezvoltare în țările cel mai puțin dezvoltate - în plus față de necesitatea de a aborda provocările legate de securitate într-un mod mult mai eficient.

Promovat de Ungaria în Grupul de la Vișegrad, acest tip de discurs a făcut apel în special la  realocarea de fonduri UE pe aceste direcții. Dacă susținătorii acestor abordări ar trece de la vorbe la fapte, țările mai puțin dezvoltate ar putea câștiga mai mult importanță în agenda de dezvoltare a donatorilor. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum se vor regăsi aceste tendințe în agendele bilaterale. 

Și în cele din urmă, agenda post 2015, care urmărește să acționeze mai departe decât  proeminentul decalajul nord-sud, stabilește o abordare mai globală și durabilă în privința dezvoltării și solicită tuturor actorilor, inclusiv noilor donatori, să-și reconsidere locul în sistemul internațional de dezvoltare cooperare. (…) Pe lângă recentele provocări politice și de securitate, care pot incita la o reorientare geografică, integrarea Agendei de Dezvoltare Durabilă în politicile naționale va face apel la reflecție cu privire la orientările tematice/ sectorială și la cadrul general de politică în următorii ani. Este greu de spus, în acest moment, dacă activitățile de dezvoltare ar putea fi mai eficiente. Depinde foarte mult de modul în care sunt puse în aplicare și dacă principiile eficacității asistenței pentru dezvoltare sunt bine încorporate în proces.  (…)

CRPE – Euractiv.ro:  Vedeți necesară coordonare asistenței țărilor din Grupul Visegrad cu alți donatori noi în Europa Centrală și de Est? 

Zsuzsanna Végh (CEU Budapesta): După adoptarea ODM (n.n. Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă), care vor ghida domeniul dezvoltării în următorii 15 ani, toți actorii vor reflecta la modul în care se pot cupla cel mai bine la agenda post-2015 pentru a adresa (unele) din cele 17 obiective și 169 de target-uri, în politica lor pentru dezvoltare. Acest exercițiu oferă o bună oportunitate pentru guvernele naționale de a discuta și a se coordona unele cu altele fie în privința modului în care politicile lor pentru dezvoltare vor evolua în viitor, fie în angajarea altor actori (non-guvernamentali și privați) în acest proces. Când vine vorba de țările de asistență țintă, coordonarea prealabilă cu părțile interesate de la nivel local, dar și pe parcursul implementării, este extrem de importantă pentru a asigura responsabilitatea și leadership-ul local.

În cazul țărilor Visegrad, perspectivele de cooperare cu alte țări din Europa Centrală și de Est merită evaluate, în special, în cazul vecinătăților directe, chestiune care cred că va rămâne pe agenda pentru mult timp. Ar fi logic să se caute astfel de oportunități, de exemplu, cu România în cazul Moldovei. Având în vedere că acești noi donatori sunt, de fapt, donatori mici, cu capacități financiare limitate și încă departe de atingerea obiectivelor asistenței oficiale pentru dezvoltare în privința ponderii acesteia în Venitul Național Brut, punerea în comun a resurselor în zonele țintă, în care capacitățile se completează reciproc sau chiar împărțirea eforturilor  - cum au făcut statele din Grupul Vișegrad în cazul de Ucrainei - în scopul de a reduce suprapunerile și ar putea crește potențialul impact în țara parteneră și ar putea contribui la eficiența ajutorului.

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.