Amploarea fenomenului migraționist din cadrul Uniunii Europene aduce pe agenda publică problema multiculturalismului european. Cum ne raportăm la „celălalt” și cum putem reînvia spiritul tolerant european? Ce cred experții?

În urmă cu cinci ani Merkel declara că multiculturalismul a eșuat complet în Germania și că este utopic să vorbim despre conviețuirea între migranții/lucrătorii străini și germanii de rând.

În fața realităților produse de criza refugiaților în acest an, Angela Merkel revenea acum o lună la sentimente mai bune și îndemna statele membre la solidaritate și consens în ceea ce privește acceptarea migranților în cadrul granițelor uniunii, considerând că Europei îi revine datoria istorică de a-i ajuta pe cei năpăstuiți de soartă. Îndemnul Angelei Merkel este ușor contradictoriu iar germanii nu sunt așa de deschiși, cum s-a crezut, când vine vorba de multiculturalismul adus de valul sirienilor veniți în țara lor, la fel cum pare majoritatea cetățenilor europeni.

Afirmația doamnei Merkel este exact un exemplu de afirmație care creează realități. În momentul în care spunem că Multikulti a murit, cetățenii unei țări vor lua această chestiune drept realitate (…) Același lucru este valabil și în cazul refugiaților: dacă un prim-ministru spune că 0.06 % amenință caracterul creștin al UE, fie caracterul creștin al UE este destul de trist fie este o afirmație politicianistă (…) Merkel știa la acea dată [n.r. în octombrie 2010] că nu există mijloace reale de a stopa fenomenul migrației, sau mijloace fizice (cum se încearcă în prezent cu garduri, în unele state europene) și nici nu există o bază reală juridică perfectă care să rezolve fenomenul migrației (…) În consecință, este mult mai responsabil pentru politicienii europeni să se gândească în primul rând în ce fel pot adapta modelul european, noilor realități,

este de părere Andrei Țărnea, director executiv în cadrul Aspen Institute România. 

Cotele impuse de cel mai recent Consiliu JAI (22 septembrie) indică un număr de 120.000 refugiați care vor fi relocați în statele membre, inclusiv România.

Suntem însă pregătiți (atât din punct de vedere logistic cât și cultural și psihologic) pentru a primi acest număr de migranți impus de oficialii europeni? Cum se raportează cetățenii la „celălalt” și cum putem reînvia spiritul tolerant?

Teama față de „noii veniți” ai Europei se explică, în mare parte, prin faptul că cetățenii din Europa centrală și de est rămân încă foarte puțin expuși „melanjului” cultural venit din Occident.

Totodată, consideră Oana Popescu, director executiv la Global Focus, nu vorbim neapărat despre intoleranță sau xenofobie ci, mai degrabă, de o teamă cauzată de întâlnirea cu „celălalt”, semnificativ diferit față de noi, cu care nu suntem obișnuiți. Teama, susține expertul pe dezvoltare, se justifică în special prin lipsa de informare, care poate fi remediată în timp. 

Suntem societăți nepregătite să reacționeze la fluxul acesta masiv de populație. Avem o problemă de coeziune internă, a noastră ca societate. Cu toții vrem același lucru, vrem solidaritate europeană, dar nu înțelegem în aceeași manieră această solidaritate,

susține directorul executiv Global Focus.

Cât de solidară este însă Europa atâta timp cât țări ca Ungaria construiesc ziduri la granița cu celelalte state sau își pasează valul de migranți unii altora? De ce ne este teamă? Problema este simplă și la nivel psihologic. Suntem încă o societate nepregătită și insuficient informată, susține Oana Popescu.

Până la Consiliul JAI de pe 22 septembrie, România a primit cu reticență cotele impuse de oficialii europeni, guvernul având, până astăzi, o abordare logistică a crizei refugiaților, susținând că nu este pregătit să facă față unui val mare de migranți. Totuși, conflictul din Ucraina ar putea escalada, la fel ca situația precară din Transnistria, motiv pentru care România trebuie să facă față oricărei situații, adaugă expertul pe dezvoltare, Oana Popescu:

Nici din punct de vedere cultural nu suntem pregătiți, atâta vreme cât tema migrației este pusă pe agendă la modul emoțional (…) Stăm inacceptabil de prost la calitatea opiniei publice și dezvoltarea publică. Trebuie lucrat la pregătirea societății. Acest fenomen este aici și va rămâne pentru o vreme. Tot acest discurs din ultima vreme arată că suntem orice numai europeni nu. Trebuie să punem umărul să ne civilizăm.

Drepturile cetățenilor se bazează pe principiul solidarității însă astăzi, cât de solidari mai suntem? Confruntarea cu „celălalt”, cu „diferitul” nu își are rostul, atâta vreme cât și noi am pretins și am primit, la rândul nostru solidaritate din partea Europei Occidentale.

Directorul regional World Vision International, Valeriu Nicolae, susține la rândul său că teama față de migranți se poate vindeca doar dacă vocile experților care dețin cunoștințe în acest domeniu vor fi auzite, dacă cetățenii se vor informa corect și dacă subiectul va fi pus pe agenda publică mult mai corect:

Abordarea UE pe termen mediu și lung ar trebui, în primul rând, să fie logică, însă momentan nu este așa. Ne comportăm ca 50 și ceva de state, nu ca 28 iar discuțiile sunt în primul rând emoționale și nu raționale, pentru că, în primul rând, UE nu are o politică comună în ceea ce privește politica de acordare a azilului, nu există coerență la nivel european (…) Dacă desființăm Schengen de frică că avem 200.000 de refugiați, suntem penibili. Trebuie să aducem experți să decidă ei, nu politicienii și politrucii care nu au nicio logică, ca cei din Ungaria și Croația,

susține Valeriu Nicolae.  

Multiculturalismul va continua să existe de facto în Europa prin migrație dar, trebuie să stabilim foarte clar care sunt limitele UE, trebuie să stabilim standarde mult mai stricte în ceea ce privește minimum de valori universale pe care le îmbrățișează Europa. Dacă UE își imaginează că acest set de tradiții și valori ca fiind cele ale unui ideal european, care nu există decât în cărți, riscă să omoare Europa prin rigidizare,

concluzionează Țărnea. 

*Declarațiile experților pe dezvoltare citate în acest articol au fost făcute în cadrul dezbaterii Drepturile cetățenilor în alte state: Cunoaște-ți EuroDrepturile și folosește‐le!, organizată de Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), în parteneriat cu RFI Romania, Foreign Policy Romania și EurActiv România. 

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.