*Interviu realizat cu sprijinul jurnalistei report.md, Lilia Zaharia.

Începând cu luna februarie 2015, sunteți Coordonatoarea Rezidentă a Organizației Națiunilor Unite și Reprezentanta Permanentă PNUD în Republica Moldova. Pornind de la experiența dvs. profesională anterioară, în cadrul Națiunilor Unite, ne puteți descrie pe scurt rolul acestei instituții în Republica Moldova?

Mulțumesc mult pentru această întrebare foarte bună. După cum știți, anul acesta Republica Moldova a celebrat două evenimente extrem de importante: în primul rând a sărbătorit 25 de ani de la independența sa și în al doilea rând a împlinit 24 de ani de când a devenit membră a Națiunilor Unite. 

De-a lungul acestor 24 de ani, de când a fost creat un oficiu al Națiunilor Unite în Chișinău, am încercat împreună cu partenerii naționali și cu alți parteneri de dezvoltare ai țării să susținem întotdeauna eforturile Republicii Moldova de modernizare a statului, a economiei, precum și promovarea dezvoltării durabile. 

În prezent, în Republica Moldova activează 20 de agenții ONU, atât rezidente cât și non-rezidente, care lucrează împreună și care depun eforturi comune în vederea implementării obiectivelor cheie stabilite prin programul de cooperare semnat între Națiune Unite și Republica Moldova, lansat în 2013, un program ce urmează să se încheie la finele anului viitor.

Familia Națiunilor Unite în Republica Moldova oferă diverse tipuri de asistență (inclusiv în domeniul politicilor sau asistență tehnică) și implementează, de asemenea, programe și proiecte în diverse domenii al căror scop primordial este susținerea cetățenilor moldoveni în vederea îmbunătățirii nivelului de trai și al dezvoltării durabile.

Care sunt principalele rezultate ale Națiunilor Unite în Republica Moldova în anul 2016?

Este foarte dificil să vorbim despre rezultate în acest moment dacă ne raportăm doar la un singur an deoarece, în mod normal, aceste rezultate ar trebui să țină cont de schimbările pozitive care au avut loc în dezvoltarea țării și, în acest sens, este mai ușor să vorbim, într-un fel, de programele de susținere a țării în general. Și, deoarece programul nostru de țară se va încheia la sfârșitul anului 2017, am decis să realizăm o evaluare intermediară a acestuia pentru a putea identifica realizările cheie atinse de Republica Moldova și, la fel,  rezultatele tangibile înregistrate în cadrul acestei asistențe. 

În prezent, activitatea noastră se concentrează pe trei arii tematice principale: prima se referă la promovarea democrației, a statului de drept, drepturilor omului și egalitatea de gen; a doua ține de dezvoltarea umană și incluziunea socială iar cea de-a treia se referă la durabilitatea mediului precum și reacția la schimbările climatice dar și îmbunătățirea capacității instituțiilor de a gestiona dezastrele și eventualele riscuri.   

Raportul nostru de evaluare cu privire la implementarea sprijinului pe care îl acordăm Republicii Moldova și cetățenilor săi indică faptul că acest proces a avut loc într-un mediu și în condiții foarte dificile. Mă refer în special la instabilitatea politică și la încetinirea creșterii economice. 

Totuși, concluziile generale ale raportului sunt extrem de încurajatoare, mai ales datorită faptului că majoritatea activităților planificate a fost implementată iar rezultatele urmărite au fost atinse. Voi menționa rapid câteva dintre acestea: în cadrul primului pilon, sau al primei arii tematice, am colaborat cu peste 16 instituții publice din toate sectoarele și din toată țara. Am acordat asistență în vederea creșterii capacității în cazul unor instituții precum Parlamentul, Comisia Electorală Centrală, CNA (Centrul Național de Anticorupție), Comisia Națională de Integritate, instituțiile naționale care activează în domeniul drepturilor omului, precum cea a Ombudsman-ului, dar am oferit asistență și în cazul Biroului relației cu diaspora și a celui de Integrare.

Efortul nostru s-a îndreptat în vederea îmbunătățirii capacităților și a executării în mod eficient a funcțiilor diverselor instituții și, în același timp, ne-am asigurat că serviciile oferite de aceste instituții sunt axate pe cetățenii moldoveni, pe satisfacerea necesităților acestora.

Totodată, contribuția noastră a fost una instrumentală în ceea ce privește aplicarea sau elaborarea diverselor dispoziții legale, de reglementare sau acte normative. De exemplu, prin susținerea noastră, a fost elaborată și implementată legea privind egalitatea și am acordat asistență în vederea elaborării legii nr. 71 referitoare la egalitatea de gen. De asemenea, am contribuit la elaborarea planurilor de acțiune cu privire la drepturile omului pentru perioada 2011 – 2014; iar toate aceste acte normative au putut fi implementate cu sprijinul nostru.  

Am contribuit, în aceeași măsură la elaborarea strategiei naționale pentru dezvoltarea diasporei, până în 2025, și am jucat un rol strategic important în dezvoltarea Centrului de Studii Demografice. Acest centru va efectua analize extrem de importante pentru Republica Moldova, care vor ajuta guvernul în vederea abordării unor tendințe negative ale demografiei precum: îmbătrânirea populației, infertilitatea sau mortalitatea infantilă extrem de crescută. 

În ceea ce privește cel de-al doilea pilon, am colaborat îndeaproape cu Ministerul Sănătății, contribuind la elaborarea strategiei naționale în domeniul sănătății publice pentru perioada 2014 – 2020.  De asemenea, am ajutat la elaborarea mai multor acte sau pachete legislative importante precum cele referitoare la controlul tutunului sau alte programe privind sănătatea publică ce prevedeau contracararea sau lupta în domeniul imunizării sau a unor maladii precum cancerul, HIV/SIDA sau tuberculoza.

În afară de aceasta, am colaborat cu instituțiile publice relevante în vederea creșterii capacității acestora și oferirea unor servicii prietenoase tinerilor și asigurarea unor servicii de planificare familială care să se bazeze și să respecte drepturile omului. 

O altă arie în care am fost extrem de activi a fost cea a egalității de gen și a violenței domestice. În acest sens, colaborăm cu mai multe autorități relevante în domeniu, inclusiv poliția, și instruim acești lucrători în vederea îmbunătățirii situației victimelor. De exemplu, peste 600 de ofițeri de poliție au fost instruiți pentru a trata cât mai corect astfel de cazuri. Ca rezultat, putem spune că numărul persoanelor care au ales să beneficieze de ordonanța de protecție a crescut semnificativ. 

În sectorul educațional, am dezvoltat capacitatea profesorilor și educatorilor prin încurajarea utilizării unor metode noi de predare, mult mai prietenoase cu elevii. Tot în acest sector am susținut ideea dezinstituționalizării copiilor, astfel încât am obținut scăderea semnificativă a numărului de copii instituționalizați. Astfel, dacă în 2006, atunci când această reformă a fost lansată, instituția număra 11.500 de copii, anul trecut numărul acestora a scăzut la 2.200. 

Susținem foarte mult ideea eliminării discriminării în ceea ce privește înscrierea la școală a copiilor, inclusiv a celor cu dizabilități. De exemplu, dacă în 2012 erau doar 2.300 de copii cu dizabilități care mergeau la școlile cu regim normal, din ciclurile primare și secundare, în 2015 putem vorbi chiar de 10.400 de copii cu dizabilități. 

În eforturile noastre de a promova prosperitatea și incluziunea socială, am reușit să acoperim mai mult de două treimi din Republica Moldova și să ajungem la mai mult de jumătate de milion de cetățeni, cărora le-am putut oferi servicii sociale mult mai bune, oportunități de angajare în câmpul muncii și locuri de muncă corespunzătoare.

Dafina Gercheva, UNDP Moldova

#1/

#2/

#3/

#4/

Lucrăm în toate regiunile țării, inclusiv în zona transnistreană iar recent am lansat un nou program de educație și în Găgăuzia.

De asemenea, pe parcursul ultimilor ani am acordat asistență unui număr de peste 3.000 de antreprenori și unui număr de peste 60 de întreprinderi mici și mijlocii, ajutându-i/le să își dezvolte o afacere durabilă. Totodată, peste 70 de instituții sociale (grădinițe, școli, spitale sau centre comunitare) au fost renovate. 

În ceea ce privește ultimul pilon, datorită eforturilor noastre, cheltuielile bugetului de stat privind protecția mediului în Republica Moldova au crescut de la 0.69% în 2011 la 1.33% în 2014. În acest sens, am susținut elaborarea strategiei naționale în domeniul biodiversității, precum și a planului de acțiune în acest domeniu, dar și legea privind elaborarea strategiei de mediu, aflată în prezent în Parlament, în așteptarea aprobării. 

Am întărit în mod semnificativ capacitatea Ministerului Mediului și lucrăm în strânsă legătură cu acesta, mai exact cu oficiul care se ocupă de schimbările climatice, dar și cu Ministerul Economiei, prin agenția care se ocupă de eficiența energetică, ajutându-i astfel să își desfășoare atribuțiile într-un mod cât mai eficient. Datorită eforturilor noastre a fost stabilit și creat primul parteneriat național în Republica Moldova în aceste domeniile cheie. În acest sens, aș dori să accentuez o inițiativă foarte importantă, finanțată de Uniunea Europeană și implementată de PNUD, care se concentrează pe domeniul energiei și biomasei. Programul promovează energia sustenabilă și regenerabilă și în același timp contribuie la securitatea energetică a acestei țări. După cum știm cu toții, Moldova depinde foarte mult de importul de gaze și petrol, majoritatea de proveniență rusă, iar datorită acestui program am reușit să sporim cota energiei regenerabile din totalul mixt de resurse energetice folosite de Moldova, ajungând astfel la 14% în 2015, față de 5% înregistrate în 2012. În prezent, peste 161 de școli, grădinițe și alte instituții publice au fost modernizate și beneficiază de sisteme de încălzire bazate pe biomasă și peste 1000 de familii folosesc energie verde.

Ce lecții a învățat Republica Moldova din agenda internațională a dezvoltării înainte de 2015? 

După știm cu toții, anul 2015 a fost ultimul an de implementare a celor opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), obiective extrem de ambițioase dar care au fost totuși aprobate cumva cu ușile închise. În cazul mai multor obiective s-a înregistrat un progres semnificativ însă, în același timp, rămân numeroase provocări ce urmează să fie abordate și soluționate. Astfel, deși lucrăm deja pe o nouă agendă a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), comunitatea internațională consideră că agenda care conținea ODM-urile ar fi încă o agendă nefinalizată ce necesită eforturi suplimentare din partea tuturor. 

Așadar, lecția principală pe care am învățat-o din exercițiul anterior este aceea că, în lipsa unei guvernări naționale puternice, este extrem de dificil să atingem rezultate tangibile și să asigurăm această dezvoltare și transformare socială. De aceea, avem nevoie de vaste consultări precum și de implicarea tuturor actorilor, toți trebuie să aibă un cuvânt de spus și toți trebuie să contribuie la îndeplinirea acestor angajamente. Pe acest model au fost elaborate noile ODD-uri, bazate pe ample consultări, ce au durat chiar și ani întregi, consultări ce au permis tuturor celor interesați să se implice, să-și împărtășească ideile și facă parte din acest proces iar Republica Moldova nu a fost o excepție în acest sens, din contră, a fost foarte activă în procesul de elaborare a acestor obiective. 

Din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) incluse pe Agenda 2030, care credeți că ar trebui să fie prioritare pentru Republica Moldova? 

Noua Agendă 2030, alături de cele 17 ODD-uri, reprezintă atât un instrument normativ cât și unul al schimbării. Aceasta pune la dispoziție și un plan de acțiune privind protejarea tuturor cetățenilor și promovarea păcii, prosperității și parteneriatelor. 

Cele 17 ODD-uri sunt intercorelate și toate cele 123 de state membre ale ONU trebuie să le implementeze și să raporteze progresul înregistrat în vederea atingerii acestor obiective. Așadar, statele nu pot alege doar anumite obiective însă își pot rezerva dreptul de a-și stabili țintele și indicatori specifice statutului național. Totodată, stabilirea acestor ținte și indicatori de țară trebuie să asigure implementarea principiului de bază al ODD-urilor și anume, să nu lași pe nimeni în urmă.

Începând cu luna ianuarie, când noua Agendă și cele 17 ODD-uri au intrat în vigoare, noi am început să colaborăm extrem de activ cu Cancelaria de stat și Consiliul național privind dezvoltarea durabilă, care a fost creat la începutul anului 2016 și care este prezidat de către prim-ministru. 

Deja am început cartografierea cadrului național privind politicile publice naționale existente, referitoare la cele 169 de ținte/indicatori care există în acest moment și am constatat că peste 50% din acest cadru este în bună măsură aliniat cadrului general al politicii de dezvoltare globală. 

În prezent lucrăm cu actorii relevanți în domeniu în vederea identificării celor mai potriviți indicatori care să îi ajute să monitorizeze mai bine implementarea țintelor de dezvoltare durabilă. Ambiția noastră este să ne asigurăm că, înainte de orice, prioritățile naționale sunt pe deplin îndeplinite și mai apoi ca statul să poată îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă internaționale, incluse pe agenda 2030, precum și angajamentele sale originale, iar când spun asta mă refer la Acordul de Asociere cu UE. Am întocmit o hartă a ODD-urilor și a Acordului de Asociere și am constatat că în prezent, cele două sunt complementare și, de fapt, se sprijină reciproc. 

Cum ați evalua implicarea și sprijinul României, ca nou stat donator de asistența pentru dezvoltare, în Republica Moldova? (De exemplu, în 2015, Moldova a primit de la România 18.5 milioane de dolari prin programul de asistență internațională). Ce domenii beneficiază în principal de această asistență?

Într-adevăr, România este unul dintre cei mai activi donatori și parteneri ai Republicii Moldova iar asistența acordată se leagă în special de îmbunătățirea capacităților serviciilor sociale, fiind totodată concentrată în domeniul sănătății, educației, promovarea drepturilor omului, întărirea capacității societății civile, precum și îmbunătățirea infrastructurii sociale.

Națiunile Unite au un parteneriat strategic cu guvernul României în acest sens și noi avem numeroase proiecte și programe comune, desfășurate în parteneriat cu românii, implementate în domeniul dezvoltării durabile. Cum bine știm, România a trecut cu succes peste dureroasa perioadă a tranziției prin liberalizarea economiei de piață și democrație, din care Moldova poate învață lecții prețioase și relevante. Acest schimb de cunoștințe nu poate fi decât benefic pentru Moldova și o poate ajuta să evite greșeli comise de alte state precum Bulgaria, țara pe care o reprezint chiar eu, în timpul procesului de tranziție.  Personal, consider că această colaborare și acest parteneriat între guvernele celor două țări, precum și a altor state europene, sunt extrem de benefice și au o valoare semnificativă pentru Republica Moldova. 

Cu excepția României, ce alte state mai oferă asistență oficială pentru dezvoltare Republicii Moldova? 

Există numeroși parteneri pe dezvoltare durabilă: organizații multilaterale precum ONU, Banca Mondială sau Comisia Europeană, dar și parteneri bilaterali precum USAID, guvernele Elveției, Suediei, Danemarcei și mulți alții care acordă diferite tipuri de asistență și împărtășesc experiență și cunoștințe cu noi.