Femeile din UE obțin salarii și pensii mai mici și sunt slab reprezentate în poziții politice și economice, precum și în funcții de conducere, deși Europa este unul dintre liderii mondiali în privinţa egalităţii de gen și drepturile femeilor.

Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru a obține egalitatea de gen, îndeamnă un raport adoptat, săptămâna aceasta, de către Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen din Parlamentul European. Raportul prezintă o realitate îngrijorătoare: cu ritmul actual de progres, ar fi nevoie de încă 70 de ani pentru a obține salarii egale, conform unor estimări ale Comisiei Europene.

Pentru a avea o împărțire egală a sarcinilor domestice ar fi nevoie de 40 de ani, de 30 de ani pentru ca rata de ocupare a femeilor să fie de 70 % și de încă 20 de ani pentru a ajunge la un echilibru de gen în politică. 

 

"Este necesar ca egalitatea de gen să fie o prioritate pe agenda europeană",

a declarat raportorul Ernest Urtasun, eurodeputat spaniol din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană.

Parlamentul European remarcă faptul că inegalitățile dintre femei și bărbați persistă "cu încăpățânare” în spaţiul comunitar. 


În conformitate cu Indicele Egalității de Gen EIGE din 2015, UE este doar la jumătatea drumului spre realizarea egalității de gen, ajungând la un scor total de 52,9 puncte din 100.

Şi mai alarmant este faptul că progresele sunt lente: scorul arată un plus de doar 1,6 puncte față de anul 2005.

Rata de angajare

Rata de angajare a femeilor a atins un nivel record de 64% în 2015, faţă de 76% în cazul bărbaților. Totodată, femeile au de patru ori mai multe șanșe decât bărbații să se angajeze și să rămână la un loc de muncă cu jumătate de normă.

Pe de altă parte, femeile au o dublă responsabilitate: cele care lucrează au îndeplinit trei sferturi din munca în gospodărie și două treimi din îngrijirea părinţilor. 

Salarizare

Femeile câștigau cu 16,1% mai puțin decât bărbații (în 2014), cu toate că, în medie, au un nivel mai ridicat de educație. Pensiile pentru femei sunt cu 40,2% mai mici decât cele pentru bărbați (2014). Mai mult, în jumătate din statele membre această diferență a crescut recent.

Între 11-36 % dintre femei nu au niciun fel de pensie, iar proporția femeilor tinere care nu sunt nici angajate, nici nu urmează o formă de învățământ și nici nu caută un loc de muncă este de peste două ori mai mare decât în cazul tinerilor bărbați (11 %, respectiv, 5 %).

În opinia EIGE, decalajul mai mare dintre bărbați și femei în Europa are legătură cu reprezentarea scăzută a femeilor în pozițiile de putere economice și în cele decizionale, ceea ce reflectă nivelul scăzut de integrare a perspectivei de gen în politicile economice ale UE.

Feminizarea sărăciei

Experți consultaţi de instituţiile europene atrag atenția că în urma politicilor de austeritate crește feminizarea sărăciei, iar reducerile operate în serviciile publice de îngrijire și de sănătate (servicii de îngrijire a copiilor mai puține și mai scumpe, reducerea serviciilor pentru persoane în vârstă și persoane cu dizabilități, privatizarea și închiderea spitalelor) duc la reprivatizarea serviciilor de îngrijire și la revenirea rolurilor de gen tradiționale, în care responsabilitatea pentru îngrijire nu mai este a societății, ci revine în sarcina gospodăriilor, adică în cea mai mare parte femeilor.

În cele din urmă, constrângerile bugetare au fost, de asemenea, resimțite în aceste acțiuni, inițiative sau organizații care doresc să promoveze egalitatea de gen, rămânând subfinanțate programe esențiale, cum ar fi lupta împotriva violenței de gen.

Reprezentarea în politică

În parlamentele naționale, proporția femeilor a crescut de la 21% în 2005 la 28% în 2016. În Parlamentul European, această proporție a crescut de la 30 la 37%.

Raportul privind egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2014-2015 subliniază necesitatea de a stabili egalitatea de gen ca prioritate politică, pentru a crea un cadru legal pentru o mai bună echilibrare a vieții private cu cea profesională. 

De asemenea, raportul evidențiază impactul negativ al politicilor de austeritate (de exemplu, femeile au fost în mod special afectate de reduceri de personal din sectorul public, deoarece acestea reprezintă 70% din forța de muncă în acest sector).

Ce cred europenii?

Un Eurobarometru de anul trecut arată că 55 % dintre europeni ar dori ca Uniunea Europeană să intervină mai mult în domeniul egalității de tratament între bărbați și femei.

Ce spune raportorul PE?

Raportorul Legislativului european susţine - bazându-se şi pe raportul EIGE din 2015 - că statutul și profilul egalității de gen "par că au intrat într-un con de umbră, ceea ce marginalizează egalitatea de gen ca obiectiv politic și îi subminează statutul de domeniu de politici important".

Progresele statelor membre la nivel individual și la pe domenii sunt inegale, unele state membre au înregistrat creșteri, iar altele au regresat.  

În unele state membre ale UE a avut loc și o creștere importantă a mișcărilor civice și politice, ceea ce a afectat drepturile egale ale femeilor și bărbaților și chiar pun în discuție necesitatea globală a politicilor privind egalitatea de gen. 

Eurodeputatul spaniol arată cu degetul şi spre Comisia Europeană, acuzând-o că a scăzut în importanță statutul strategiei UE pentru egalitate.

Unde se află România?

Potrivit Indicelui Egalității de Gen EIGE din 2015, România se află pe ultimul loc la nivel european.

Notă: Indicele 2015 acoperă date de până în 2012 și este format din șase domenii (munca, bani, cunoștințe, timp, energie și sănătate) și atribuie scoruri pentru statele membre, între 1 (inegalitate totală) și 100 (egalitatea deplină).

Față de 2005, în cazul României s-a înregistrat un regres.

Propuneri pentru remedierea situaţiei.

Proiectul de raport referitor la egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană 2014-2015 a fost votat în Comisia Drepturile Femeii și egalitatea de gen (FEMM) și urmează să fie votat în plenul PE. Documentul cuprinde o serie de propuneri pentru a atinge obiectivul egalităţii de gen: 

  • invită Comisia să integreze perspectiva de gen și drepturile femeilor în toate bugetele și în toate procesele de elaborare a politicilor, precum și să realizeze evaluări de impact din perspectiva genului atunci când lansează o nouă politică, pentru a garanta o reacție a UE în materie de politici mai coerentă și bazată pe dovezi, în fața problemelor pe care le ridică egalitatea de gen.
  • cere Comisiei să realizeze o evaluare mai amplă a măsurilor vizând consecințele reducerii cheltuielilor publice asupra drepturilor femeilor și a egalității de gen.
  • regretă că integrarea problematicii genului nu a fost inclusă în Strategia Europa 2020 și cere includerea în strategie a unui pilon dedicat egalității de gen.
  • cere o mai mare integrare a perspectivei de gen, în special în procesul de elaborare a recomandărilor de țară, precum și includerea în analiza anuală a creșterii a unor orientări politice specifice privind reducerea inegalităților de gen.
  • sprijină apelul făcut de Consiliu pentru o nouă inițiativă a Comisiei vizând stabilirea unei strategii a egalității între femei și bărbați 2016-2020 și pentru întărirea statutului angajamentului său strategic pentru egalitatea de gen, care să fie strâns legat de Strategia Europa 2020 și să țină seama de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă.
  • invită Comisia și statele membre să consolideze politicile și să crească investițiile care susțin angajarea femeilor în locuri de muncă de calitate în toate sectoarele.
  • invită Comisia să prezinte un pachet ambițios și cuprinzător de măsuri legislative și nelegislative ce privesc echilibrul dintre viața profesională și cea personală, ca parte a programului de lucru al Comisiei pentru 2017.
  • invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să treacă la individualizarea drepturilor în politicile vizând echitatea socială, în special în sistemele fiscale, astfel încât să elimine stimulentele financiare acordate soțului/soției care câștigă mai puțin, pentru a părăsi piața muncii sau pentru a lucra cu fracțiune de normă.
  • felicită statele membre care au îndeplinit ambele obiective de la Barcelona; încurajează Portugalia, Țările de Jos, Luxemburgul, Finlanda, Italia, Malta și Estonia să realizeze celălalt obiectiv și invită Polonia, Croația și România (care au mari întârzieri în îndeplinirea ambelor obiective) să facă mai multe eforturi pentru a furniza servicii publice de îngrijire a copiilor.
  • condamnă ferm persistența diferenței de remunerare între femei și bărbați și îndeamnă Comisia, statele membre și partenerii sociali să ia măsuri urgente pentru reducerea acestui decalaj.
  • încurajează Slovenia, Malta, Polonia, Italia, Croația, România și Belgia să elimine total diferența de remunerare între femei și bărbați.
  • PE se declară extrem de preocupat de faptul că au crescut diferențele de pensii între femei și bărbați în peste jumătate din statele membre.
  • încurajează Ungaria, Slovacia și Grecia, care au format guverne în care nu există nicio femeie, să se asigure că femeile sunt reprezentate adecvat la toate nivelurile procesului decizional politic și economic.
  • observă cu îngrijorare că, în 2015, majoritatea țărilor se situează sub media UE în ceea ce privește nivelul de reprezentare a femeilor în rândul consiliilor de administrație ale societăților mari cotate la bursă, comparativ cu 2010.
  • îndeamnă statele membre să prevină și să reacționeze la toate formele de violență împotriva femeilor și să pună în aplicare strategii de prevenire suplimentare, să pună la dispoziție la scară largă servicii specializate de sprijin și de protecție pentru ca toate victimele să aibă acces la ele, precum și să acorde o atenție specială pentru aspectele de gen ale drepturilor victimelor în raportul din 2017 privind punerea în aplicare a Directivei privind drepturile victimelor în 2017.
  • invită Comisia și statele membre să includă măsuri de protejare a femeilor și a persoanelor LGBTI împotriva hărțuirii la locul de muncă.
  • subliniază că formele de violență și discriminare de gen, inclusiv, dar nu numai, violul și violența sexuală, mutilarea genitală a femeilor (MGF), căsătoriile forțate, violența domestică, așa-zisele crime de onoare și discriminările de gen autorizate de stat reprezintă acte de persecuție și ar trebui să constituie motive valide pentru a solicita azil în UE.
  • face din nou apel la statele membre să înceteze imediat detenția copiilor, a femeilor însărcinate sau care alăptează și a victimelor violurilor, violențelor sexuale și ale traficului și să le ofere asistență psihologică adecvată.
  • reamintește că refugiaților care sunt victime ale violenței de gen trebuie să li se ofere sprijin oportun în toate etapele procesului de migrație.
  • reafirmă că femeile trebuie să aibă control asupra drepturilor lor sexuale și reproductive; sprijină, așadar, măsurile și acțiunile menite să îmbunătățească accesul femeilor la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și să le informeze despre drepturile lor și serviciile disponibile.
  • invită instituțiile UE să introducă indicatori specifici privind egalitatea de gen, inclusiv Indicele egalității de gen elaborat de EIGE, în sistemul de monitorizare a viitorului mecanism al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.