Dintre nevoile pe care aceștia nu le pot acoperi, cele mai frecvente (74%) sunt legate de plata chiriei și a utilităților, 54% sunt legate de vizite la doctor și achiziția de medicamente, 43% de îmbrăcăminte și încălțăminte, 39% sunt legate de articole pentru uz casnic.

93% dintre respondenți locuiesc în apartamente sau case închiriate, 2,86% în centre de cazare puse la dispoziție de guvern, 2,39% la persoane private, fără a plăti chirie.

Pe plan educațional, 34% dintre copii au nevoie de sprijin pentru învățarea limbii române, 28% necesită echipamente IT, 15% rechizite, 10% programe afterschool.

În privința accesului la servicii medicale pentru copii, 37% au răspuns că serviciile medicale sunt accesibile, 45% au răspuns că sunt dificil de accesat, 6% au răspuns ca nu au deloc acces, 10% au menționat că nu au nevoie de aceste servicii, 2% preferând să nu raspundă.

Referitor la serviciile medicale pentru adulți, 30% au răspuns că serviciile sunt accesibile, 54% au răspuns ca sunt dificil de accesat, 7% au răspuns că nu au deloc acces, pe când 9% au menționat că nu au nevoie de servicii medicale.

62% dintre refugiații intervievați nu erau angajați la momentul aplicării chestionarului, 17% erau angajați cu contract în România, 11% lucrează la distanță pentru o companie din afara României, 7% sunt angajați fără contract de muncă, iar 3% sunt pensionați.

Lipsa abilităților de comunicare în limba română este cauza pe care o declară cei mai mulți refugiați din Ucraina ca impediment pentru angajare (65%), urmată de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei (54%).O altă problemă cu care se confruntă refugiații este lentoarea birocratică din România, mai ales la nivelul administrațiilor locale.

Zeci de mii de refugiați ucraineni au început să-și primească banii alocați de UE pentru cazare și masă abia săptămâna trecută, restanțele fiind din luna iulie 2023. 

În prezent, România găzduiește peste 135.000 de refugiați din Ucraina, majoritatea femei și copii, potrivit datelor UNHCR.