Mai multe state membre ale Uniunii Europene înregistrează întârzieri în punerea în aplicare a reformelor socio-politice în sectoare esențiale, cum ar fi educația, arată un studiu al Fundației Bertelsmann. Printre ele și România.

Probleme precum diferențele și lupta de clasă păreau rezolvate de mult timp, dar acum amenință să reapară. Fie că este vorba de votul în favoarea Brexit, victoria în alegeri a lui Donald Trump sau creșterea popularității partidului Alternative für Deutschland în Germania, multe evoluții curente sunt văzute ca rezultat al unor frustrări resimțite de către o clasă muncitoare marginalizată, scrie EurActiv.de.

Sondajul Fundației Bertelsmann, realizat la nivel european, arată cât de inegală este incluziune socială pe întregul continent și unde sunt necesare reforme urgente. Studiul mai arată faptul că reformele făcute în vederea eliminării dezechilibrelor sociale nu au avut efectul scontat. Un exemplu este Germania: în 2009 se clasa pe locul al 16-lea în programul internațional pentru evaluarea elevilor (PISA), inițiat de OECD. În 2016, se situa pe același loc.

În multe dintre statele membre ale UE există, în special în ceea ce privește educația și integrarea străinilor, un decalaj în creștere între reformele necesare și punerea în aplicare efectivă a acestora. Experții au examinat reformele privind politicile sociale derulate de la jumătatea lui 2014 până la începutul lui 2016 în cinci domenii: sărăcia, educația, ocuparea forței de muncă, coeziunea socială și non-discriminarea, plus sistemele de asistență medicală.  

Rezultatele arată deficiențe majore în toate cele cinci sectoare și faptul că statele membre au implementat doar 50% dintre reformele planificate.

În domeniul educației, doar o treime din reforme au fost implementate. Ca întotdeauna există și povești de succes. Una dintre ele este Malta, țară ce a reușit să reducă numărul copiilor care părăsesc timpuriu școala și a introdus facilități gratuite de îngrijire a copilului și ore de studiu flexibile.

Grecia, Lituania și Spania nu au reușit să impresioneze, dar Marea Britanie a înregistrat rezultate peste medie, însă creșterea semnificativă a taxelor de studii universitare a avut un impact social negativ. Germania a făcut progrese, dar eforturile sale de integrare a refugiaților în sistemul școlar lasă de dorit.

Mediul social, potrivit studiului, a avut un impact semnificativ asupra performanței educaționale și a succesului în Croația, Grecia, Ungaria, Slovacia, Spania și Finlanda. În schimb, Finlanda a avut succes cu o serie de proiecte-pilot care s-au îndepărtat de metodele de predare tradiționale în favoarea unui stil mai independent de învățare.


"Lipsa reformelor educaționale în multe țări reprezintă un motiv de îngrijorare", consideră Aart De Geus, CEO al Fundației Bertelsmann.

"Statele membre UE ar trebui să facă tot posibilul pentru a promova permeabilitatea sistemului de educație și învățare pe tot parcursul vieții. În caz contrar, traiectoria sărăciei va continua și inegalitățile sociale vor persista", a apreciat el.

Din 2015, când s-a înregistrat punctul culminant al crizei refugiaților, necesitatea integrării migranților și refugiaților în sistem a devenit și mai presantă. Dar, statele membre nu au înregistrat rezultate prea bune în acest sens.

Mai mult, în unele țări s-au înregistrat regrese. Astfel, Danemarca a redus la jumătate asistența socială pentru solicitanții de azil, în loc să o crească. Italia, în schimb, a făcut multe eforturi pentru integrarea noilor veniți.

România:

În indexul privind justiția socială pe 2016 realizat de Fundația Bertelsmann, România se află pe poziția a 27-a, cu un scor de 3,91/10, doar Grecia înregistrând o performanță mai slabă – 3,66.

Pe capitole, România a făcut prea puțin pentru prevenirea sărăciei, aflându-se pe penultima poziție cu un scor de 2,12. Nici la educație echitabilă lucrurile nu stau prea bine – locul 26, cu un scor de 4,67.

Rezultate slabe s-au înregistrat și la capitolul coeziune socială și nediscriminare: locul 26, cu un scor de 4,18, precum și la sănătate: locul 27, cu un scor de 3,76.

Accesul pe piața muncii și asigurarea echității între generații sunt domenii în care România s-a descurcat mai bine: locul 22, cu un scor de 5.09, respectiv, locul 17, cu un scor de 5,22.

Aptitudini necesare în secolul al XXI-lea

În economia bazată pe inovare din acest secol, oamenii au nevoie de competențe în plus față secolul XX: colaborare, creativitate și capacitatea de a rezolva probleme, plus calități personale precum persistența, curiozitatea și inițiativa.

Schimbările pe piața forței de muncă au sporit necesitatea ca toți să posede aceste abilități, nu doar câțiva. Economiile din întreaga lume mizează pe creativitate, inovație și colaborare. Locurile de muncă calificate sunt tot mai mult centrate pe rezolvarea problemelor nestructurate și analizarea eficientă a informațiilor. În plus, tehnologia înlocuiește din ce în ce mai mult munca manuală, notează weforum.org.

Cifrele arată că, în ultimii 50 de ani, economia SUA a înregistrat o scădere constantă a locurilor de muncă ce implică activități manuale și abilități cognitive, în timp ce au crescut proporțional locurile de muncă pentru care este nevoie de abilități analitice excepționale și competențe interpersonale.

Această schimbare aduce cu sine și o problemă:  la nivel global, peste o treime dintre companii au raportat dificultăți în ocuparea unor posturi, în 2014, din cauza lipsei de candidați care să aibă competențele necesare pentru pozițiile respective. 

”Școala ne antrenează pentru a deveni mașini”

John Hagel III , copreședinte al Deloitte LLP’s Center for the Edge, un entuziast susținător al oportunităților oferite de inovație și tehnologie, crede că în următorii 30-40 de ani roboții vor prelua mare parte din locurile de muncă ale oamenilor, dar privește digitalizarea ca pe o provocare, subliniind că soluția este în educație.

”Eu pun un accent deosebit pe educație, atât în ceea ce privește modul în care vom oferi acces la educație cât mai multor persoane, dar și în ceea ce privește sistemul educațional din prezent. Sistemul actual ne antrenează pentru a deveni mașini. Scopul urmărit în clasă este să-i învețe (pe elevi) să urmeze instrucțiunile și să execute sarcinile exact așa cum le sunt atribuite. Asta este ceea ce face o mașină … Trebuie să regândim din temelii sistemul educațional”, a declarat, într-un interviu acordat EurActiv.com, John Hagel III, subliniind că trebuie mizat pe imaginație, creativitate și îndrăzneală.


El își exprimă scepticismul în legătură cu ideea că nu toți oamenii sunt făcuți pentru a fi antreprenori.

”Să ne întoarcem la locul de joacă. Atunci când copiii de șase ani se joacă, oare câți dintre ei doresc să fie doar executanți și să se joace în condiții de siguranță? Toți își asumă riscuri, toți experimentează. Dar, după aceea, ceva sa întâmplă cu ei. Ce se întâmplă? Se duc la școală! Iar aici sunt învățați că, în cazul în care urmează instrucțiunile, sunt răsplătiți și au o viață bună”, a explicat John Hagel III.