Finlanda va derula, din ianuarie 2017, un proiect pilot privind acordarea unui venit minim șomerilor, pentru a-i ajuta să-și găsească un job. Și alte state se gândesc la această soluție. Ideea nu este nouă, ea având atât susținători, cât și critici.

În cadrul primului proiect pilot de acest fel din lume, 2.000 de șomeri vor primi lunar 560 de euro, timp de doi ani. Diferența față de ajutorul de șomaj este aceea că nu există niciun fel de restricții sau condiții de îndeplinit. Astfel, șomerii nu vor trebui să demonstreze că-și caută un loc de muncă, iar banii vor fi acordați indiferent de alte venituri pe care le are o persoană care nu este angajată full time.  

Autoritățile finlandeze speră că inițiativa va duce la îmbunătățirea calității vieții, va reduce rata șomajului și va crea noi locuri de muncă, scrie The Independent.  

Scopul experimentului

Guvernul finlandez intenționează să studieze modul în care proiectul îi va ajuta pe șomeri să-și găsească un loc de muncă. Autoritățile cred că în prezent mulți șomeri ezită să se angajeze, deoarece ar pierde beneficiile sociale și nici nu ar duce-o mai bine din punct de vedere financiar.

”Experimentul va fi derulat în 2017 și 2018, iar scopul său este arate dacă venitul de bază poate fi folosit pentru a reforma securitatea socială”, precizează, într-un comunicat, Ministerul finlandez pentru Afaceri Sociale și Sănătate.  

"Scopul principal al experimentului privind venitul de bază are legătură cu ocuparea forței de muncă. Experimentul (…) are scopul de a afla dacă venitul de bază promovează ocuparea forței de muncă”, mai precizează instituția citată.


Cei 2.000 de șomeri vor fi selectați în mod aleatoriu, dar nu vor avea opțiunea de a alege dacă participă sau nu la proiect, ci vor primi banii lunar, odată ce vor fi selectați.

Dacă va avea succes, experimentul ar putea duce la introducerea unui venit de bază pentru mai mulți finlandezi. În prezent, rata șomajului este relativ ridicată în Finlanda, dar puțini șomeri își caută de lucru, de teamă că își vor pierde beneficiile sociale.

Pro și contra

Olli Kärkkäinen, economist la Nordea, este un critic al proiectului pilot. El susține că nu sunt eliminate alte alocații acordate șomerilor, precum cea pentru locuință, pentru a vedea dacă venitul de bază va fi cu adevărat un stimulent pentru căutarea unui loc de muncă, relatează marketplace.org.

Kärkkäinen așteaptă cu nerăbdare să vadă cum vor fi ”afectate alegerile oamenilor de către beneficiile primite necondiționat”.

Teivo Teivainen, profesor de științe politice la Universitatea din Helsinki, susține că, teoretic, dacă un venit de bază, acordat fără condiții, înlocuiește alte beneficii viața cuiva ”clar va deveni mai puțin stresantă și mai liberă, într-un anumit sens”.

Potrivit unui sondaj, cei mai mulți finlandezi sprijină ideea unui venit de bază universal, dar ar dori ca el să fie de 1.000 de euro lunar, nu de aproape 600 de euro. Când li se spus însă că asta ar însemna o creștere a taxelor, repondenții s-au răzgândit.

Introducerea unui venit de bază universal ar duce la o flexibilitate a pieței muncii, crede Karl Widerquist, de la Georgetown University, un susținător al acestui tip de venit. Susținătorii măsurii cred că venitul universal de bază oferă mai multe șanse oamenilor pentru a ajunge la un statut economic mai bun.

"Venitul de bază este un fel de simbol al faptului că noi credem în capacitatea voastră și că puteți să faceți lucruri care sunt benefice pentru voi, și, prin urmare, pentru comunitatea voastră”, a declarat, pentru New York Times, Heikki Hiilamo, profesor de științe sociale la Universitatea din Helsinki.  

O idee mai veche 

Venitul de bază universal nu este o idee tocmai nouă. De-a lungul timpului la ea au aderat inclusiv economiști laureați ai Premiului Nobel.  

În ultimul timp, ideea a câștigat teren, ca urmare a unei combinații de factori, precum creșterea inegalității, nesiguranța economică, schimbările tehnologice care au afectat forța de muncă și extremismul politic, notează weforum.org.

Discuția există în mai multe țări, fiind lansate o serie de propuneri în vederea derulării unor proiecte pilot pentru a vedea dacă se poate implementa un astfel de sistem:

Olanda

Tot din ianuarie, mai multe orașe olandeze vor lua parte la un experiment în cadrul căruia se va testa eficiența venitului de bază universal asupra celor care își caută un loc de muncă.

Experimentul va dura doi ani, mulți criticând perioada scurtă de implementare care nu ar permite tragerea unor concluzii relevante.

Față de Finlanda, autoritățile olandeze îi vor împărți pe cei care iau parte la proiectul pilot în mai multe grupuri. 

Astfel, unii beneficiari nu vor fi sancționați dacă nu-și caută un loc de muncă. Totuși, după șase, respectiv, 12 luni, autoritățile vor verifica dacă aceștia au depus suficiente eforturi pentru a-și găsi un loc de muncă. În cazul în care vor constata că beneficiarii nu și-au căutat un loc de muncă, ei vor fi scoși din proiect, potrivit basicincome.org.

Alții vor avea anumite obligații pe parcursul perioadei experimentale, în vederea reintegrării lor pe piața muncii. Vor exista și participanți cărora li se va permite să păstreze 50% din veniturile lor din diverse surse, în afară de venitul de bază asigurat.


Scoția:

Consiliul Unitar al regiunii Fife, cel de al treilea mare teritoriu populat al Scoţiei, și autoritățile din Glasgow, cel mai mare oraș al țării, au avut mai multe discuții anul acesta privind introducerea unui venit minim.

Matt Kerr, membru al Consiliului Municipal din Glasgow, a declarat, pe 26 noiembrie, în cadrul unei conferințe, că autoritățile locale le-au cerut specialiștilor în domeniu să înceapă cercetările în vederea realizării unui proiect pilot privind venitul minim. 

Consiliul Unitar din Fife va face un studiu de fezabilitate la începutul anului viitor pentru a stabili dacă sunt suficiente fonduri pentru a implementa un proiect pilot.

Canada:

Până în primăvara lui 2017, Guvernul provinciei Ontario va selecta câteva comunități pentru a le include într-un proiect pilot privind acordarea unui venit minim, scrie cbc.ca.

Fostul senator Hugh Segal a recomandat ca acest venit să fie de 1.320 de dolari canadieni lunar, plus 500 de dolari canadieni pentru persoanele cu dizabilități.  

Cazul Elveției:

O inițiativă populară, care propunea un venit de bază universal de 2.500 de franci elvețieni pentru fiecare adult și de 650 de franci elvețieni pentru fiecare minor, a fost respinsă, pe 5 iunie, de către elvețieni în cadrul unui referendum

76,9% dintre votanți au respins proiectul venitului minim. Nici partidele politice nu au fost de acord, doar Verzii susținând inițiativa. Celelalte partide au considerat-o un proiect utopic și foarte costisitor, în timp ce analiștii au avertizat asupra efectelor negative.

”Este un vis vechi, puțin marxist. Plin de bune intenții de necontestat, însă fără fundament economic”, a afirmat atunci Charles Wyplosz, directorul Centrului internațional de studii monetare și bancare de la Geneva, potrivit AFP, preluată de Agerpres. El a mai spus că deconectarea remunerației de muncă nu va face altceva decât să determine oamenii să muncească mai puțin.