Americanii au fost la un pas de a avea o femeie președinte. În România, promovarea femeilor în politică este un proces anevoios, partidele încălcându-și adesea promisiunile. De partea cealaltă, există femei care cred că locul lor nu e în politică.

De-a lungul celor șase legislaturi din perioada postdecembristă numărul femeilor care au deținut un mandat de parlamentar a crescut progresiv, de la 24 în legislatura 1990-1992 (4,9%), la 68 în actuala legislatură (11,5%), potrivit statisticilor Autorității Electorale Permanente.

Cel mai scăzut nivel de reprezentare a femeilor în Parlamentul României se regăsește în perioada 1992-1996, când doar 18 femei (3,7%) au fost în Legislativ. 

În perioada 1996-200, numărul lor a crescut ușor - 4,7%.

Un procent de 10,8% (40 de femei deputați și 12 femei senatori), destul de apropiat de componența actualului Parlament, îl regăsim în legislatura 2000-2004. 

Au urmat însă două legislaturi în care procentul a scăzut: 10,2% în 2004-2008 și 9.8% în 2008-2012.

Procentul a crescut din nou în actuala legislatură - 11.6%.

Comparativ cu majoritatea statelor europene, nivelul de reprezentare a femeilor în forul legislativ al României rămâne redus, iar într-un clasament alcătuit de Uniunea Interparlamentară (UIP), România se află pe locul 133 în lume. 

Pas cu pas

Pentru scrutinul din 11 decembrie, partidele și-au propus să crească numărul femeilor candidate, lucru care s-a și întâmplat dacă se uităm pe listele principalelor formațiuni.

Nu trebuie însă să uităm că UDMR a avut, la precedentele alegeri, cele mai multe propuneri de candidați femei: 84. O singură femeie a ajuns însă în Parlament: Biro Rozalia.

În mod surprinzător, ea este și prima femeie care a acces în Parlament pe listele partidului care reprezintă minoritatea maghiară.

Biro Rozalia este și președinte organizației de femei a UDMR, organizație înființată abia în urmă cu trei ani.

 

”Așa cum este structura societății, de 51% femei, așa este în Uniunea noastră: 51% din tot ceea ce se face este făcut de femei. Dar memoria colectivă funcționează așa: știm toți cine a fost Fred Astaire, dar partenera lui, Ginger Rogers, a dansat la fel, numai cu tocuri și cu spatele. Și totuși istoria știe mai mult despre Fred Astaire”,

a remarcat, recent, Biro Rozalia, la o dezbatere organizată de Ambasada Suediei despre rolul femeilor în politică.

Biro Rozalia estimează că în viitorul Parlament UDMR va avea patru sau cinci femei, față de una în prezent din totalul de 28 de parlamentari. Procentul femeilor pe listele UMDR este 24,9%.

Ea spune că nu se pot face ”pași uriași” în privința reprezentării femeilor în politică, dar trebuie promovate exemplele pozitive, pentru a obține progrese, ”pas cu pas”.  

Senatoarea PSD Gabriela Crețu a reamintit că, înainte de Revoluție, 38% dintre membrii Parlamentului erau femei.

”Înainte de 89, când poate prea puțin era de decis democratic, pentru că era un regim autoritar, în Parlament erau 38% femei. Imediat după Revoluție, când totul era de decis, au fost 3,7%. (...) La începutul anilor 90, toate femeile, în ciuda istoriei anterioare, ne trăgeam din Elena Ceaușescu, diabolizate ca responsabile de tot răul anterior, în timp ce bărbații erau născuți ca Venus din spuma mării”, este de părere Crețu.

PSD a făcut un pas înainte în 2004, când și-a asumat cotele la locale, ceea ce a dus la un procent de femei de 23% la votul politic și reprezentare în consiliile județene și au fost organizate alegeri primare generale în partid.

Alegerile primare s-au organizat doar pentru parlamentarele din 2004, după care au triumfat ”piața și patriahatul”, în sensul în care ”banii, vizibilitatea publică au fost mai importante decât implicarea politică anterioară, decât ponderea în partid”, spune Gabriela Crețu.

În 2012, alianța cu liberalii a făcut lucrurile și mai dificile.

Pentru 11 decembrie, conducerea formațiunii a anunțat că nu va semna nicio listă dacă nu are pe loc eligibil cel puțin o femeie. Și s-a ținut de cuvânt, 28% dintre candidații PSD fiind femei, chiar dacă noțiunea de loc eligibil este discutabilă. 

Amănunt subliniat și de Florin Manole, membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, potrivit căruia partidele își supraevaluează deseori posibilitățile înainte de alegeri. 

Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, crede că România se îndreaptă spre o reprezentare corectă a sexelor și în politică și în societate, care este "un marker al unei societăți moderne".

PNL a introdus, anul acesta, în Parlament un proiect de lege de corectă reprezentare a sexelor pe listele unui partid politic la locale și parlamentare.

"30% din punctul nostru de vedere este o cotă absolut necesară care, practic, ar restabili un echilibru în ceea ce privește participarea sexelor nu numai în politică, ci în întreaga societate românească", a declarat Stroe.

 

"Legea corectează și anumite prejudecăți, pentru că haideți să fim sinceri cu noi: există în societatea românească reprezentări apropo de rolul sau ce ar trebui să facă femeia în politică. Cred că participarea femeilor ar duce și la creșterea calitativă a dezbaterilor din Parlament",

a mai declarat purtătorul de cuvânt al liberalilor.

El a precizat că Partidul Național Liberal încearcă să aibă liste în care femeile să fie reprezentate în minim 30% pentru că problema în România este subreprezentarea femeilor. 

Încercarea a eșuat însă, doar 24,7% dintre candidații PNL pentru parlamentare fiind femei.

Mai trebuie precizat și că toți consilierii PNL din cadrul Consiliului General al Municipiului București sunt bărbați.

Și ALDE a avut "ambiția" de a veni cu 30% femei pe liste, după cum a mărturisit Dana Varga. Numai că partidul condus de Călin Popescu-Tăriceanu s-a oprit 22,8%.

Fiind din etnia romă, Dana Varga spune că a avut de suferit și suferă încă de prejudecăți. Dar nu din partea majoritarilor și nu din partea partidelor.

 

"Din contră mă susțin, mă simt protejată și, în același timp, mi s-a acordat încredere să găsesc soluții și pentru minoritatea romă, dar prejudecățile au venit din partea organizațiilor romilor, din partea liderilor romi, din partea romilor tradiționali și chiar din partea intelectualilor romi",

explică senatoarea ALDE.

Politica, apanajul bărbaților?

Roxana Wring, vicepreședinte al USR și consilier la Sect. 2, este de părere că societatea românească nu este pregătită pentru o legiferare în privința cotelor.

 

"Condiția femeii în politică este o reflexie a condiției femeii în societatea românească. În momentul de față, femeile se confruntă cu foarte multe probleme sociale, nu vorbesc de femeile cu diplomă, vorbesc de femeile care dimineața merg la serviciu, dacă au serviciu, își duc copiii la grădiniță, se confruntă cu violența domestică, în general au slujbele cele mai prost plătite, salarii mici, și sunt supuse prejudecăților",

 atrage atenția Wring.

Ea a povestit experiența USR, partid nou înființat, care a avut probleme, cu excepția, Bucureștiului, în a atrage femei active, interesate de politică, în unele filiale din țară venind doar bărbați.

În final, USR a reușit să includă 120 de femei pe liste - 24,8%.

Explicația Roxanei Wring: "Majoritatea femeilor din România nu consideră că politica este un loc pentru ele, pentru că politica este apanajul bărbaților, pentru că politica în România are o foarte proastă reputație după 26 de ani de corupție, de incompetență, de menținere a societății în subdezvoltare și atunci femeile stau deoparte".

Totodată, ea spune că societatea românească a involuat în ultimii 26 de ani în unele privințe și este nevoie de mult mai mult decât o simplă cotă de gen.

Reprezentarea femeilor la alegerile locale din iunie

Andra Croitoru, secretar de stat al Agenției de Stat pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), a explicat că la alegerile locale de anul acesta s-a înregistrat un număr mic de femei candidat, de unde și o reprezentativitate scăzută a femeilor la nivel local.

La nivel național au fost depuse, pentru primării, consilii locale și județene, 267.242 candidaturi, dintre care doar 57.149 au fost femei. Cele mai multe candidaturi au fost la București - 33, 45%, capitala fiind urmată de Constanța, Tulcea și Hunedoara. La nivel de regiuni conduce București-Ilfov.

În aceste condiții, la nivel de primării – doar 4,55% din mandate au fost câștigate de femei, procentul fiind ceva mai mare la consiliile locale - 12,33% și județene - 14,9%.

Din punct de vedere numeric, PNL a avut cele mai multe candidate - 9.448, urmat de PSD - 9.384, ALDE, PMP și UNPR, dar, în ceea ce privește procentul, liberalii au avut doar 17,75%, iar PSD - 17,9%. Cele mai multe a avut PMP - 24,06%.

ANES susține introducerea sistemului de reprezentare a cotelor de gen, atât la locale, cât și la parlamentare, apreciind că va duce la o mai bună reprezentare a femeilor la nivel decizional și la încurajarea implicării acestora în politică.

Poziția Administrației Prezidențiale

La evenimentul organizat de Ambasada Suediei, Administrația Prezidențială a fost reprezentată de consilierul Laurențiu Ștefan.

Mesajul președintelui: Klaus Iohannis dorește să vadă cât mai mule femei implicate în poziții de decizie la nivelul instituțiilor publice, al partidelor politice.

Administrația Prezidențială vrea să vadă o reprezentare a femeilor de peste 30%.

Bazându-se pe "feelingul" său de analist, Laurențiu Ștefan se declară sceptic.

"Tare aș vrea ca acest scepticism să se dovedească nefondat și să vedem în viitor, pentru prima oară, cel puțin 30% femei în Parlament. Tot număr la femei în Parlament … și tot nu prea depășim 12%.Tot puneam zero la UDMR", a spus consilierul prezidențial.

Laurențiu Ștefan a povestit că președintele a respins o serie de propuneri în cazul ultimilor consilieri, deoarece erau bărbați și a cerut să fie căutate femei cu expertiză.

În prezent, echipa de consilieri a președintelui este formată din 13 bărbați și 8 femei.

Referitor la Comisia prezidențială, consilierul a explicat de ce are în componența sa doar două femei: partidele și Guvernul au propus numai bărbați, iar printre propunerile colegilor care coordonează Comisia s-a numărat o singură femeie. În aceste condiții, Klaus Iohannis, "destul de atent la semnalele din spațiul public", a mai nominalizat o femeie.

 

"Cred că suntem încă la un moment top-down, de sus în jos, trebuie impuse anumite forme și, sigur, forme fără fond au fost și vor fi în continuare, dar de multe ori formele aduc și fondul",

a spus Ștefan, dând ca exemplu DNA, care inițial a fost o formă fără fond.

"Sunt instituții care apar de nicăieri, care încep să-și dovedească utilitatea", a mai spus Laurențiu Ștefan, subliniind că este nevoie de un cadru legal care să oblige partidele să promoveze femeile.

Ce trebuie schimbat?

Biro Rozalia crede că trebuie schimbată mentalitatea și să nu se mai vorbească de egalitate de șanse, ci de egalitate între femei și bărbați.

Ea a reamintit faptul că, atunci când liberala Andreea Paul a propus, în plenul Senatului, ca procentul de 30% al reprezentării femeilor să fie pe locuri eligibile, niciun partid nu a fost de acord cu propunerea.

"Asta e realitatea, asta e nivelul la care ne aflăm. (...) E nevoie de impunere, e nevoie de cotă, e nevoie de 30% pe locuri eligibile, pentru că, în caz contrar, o să ne mai ia 30 de ani să ne schimbăm", a spus parlamentara UDMR.

Gabriela Crețu are o viziune mai sumbră, afirmă că, în acest moment, problema principală este funcționarea democrației: "Acolo unde democrația funcționează, femeile sunt bine reprezentate. (...) Prooblema nu e de a încuraja, ci de a împiedica. Or piedica principală e lipsa spațiilor democratice în care ele să se exprime, să fie cunoscute, s-a marketizat politica și s-a mutat în studiourile de televiziune. Acolo pătrund câțiva, nu totdeauna cei mai reprezentativi".

Ea a mai atras atenția că România merge înapoi: "Noi trebuie să ne luptăm cu trei milioane de oameni care strâng semnături pentru a redefini căsătoria în sens patriarhal".

Și Roxana Wring remarcă faptul că societatea românească este una conservatoare, tradițională, o societate în care femeile nu sunt încurajate să se implice, excepția fiind Bucureștiul.

 

"Încă trăim într-o lume a bărbaților, ei fac regulile. Trebuie să trăim într-o lume în care și noi ne simțim confortabil, nu trebuie să devenim bărbați pentru a reuși. Să fim mult mai proactive în a cere schimbarea regulilor",

afirmă Wring.   

Ionuț Stroe este de părere că femeile au o teamă, considerând politica "un mediu neprietenos, un anapaj al bărbaților".

"Trebuie să le dăm încredere. (...) Pe de altă parte și femeile ar trebui să conștientieze, să capete această încredere că drepturile și interesele lor pot fi reprezentate și pot să capete o formă concretă dacă fac pasul către politică", crede purtătorul de cuvânt al PNL.

Modelul suedez

Suedia este una dintre țările în care femeile sunt bine reprezentate în Parlament. După alegerile din 2014, sunt 152 de femei (43,6%) din 349 de mandate parlamentare.

Camera Deputaților are trei vicepreședinți, unul fiind o femeie.

Din cele opt partide parlamentare, șapte au reguli interne privind reprezentarea femeilor.

Un moment decisiv s-a înregistrat în 1994, când social-democrații au decis, la presiunea organizațiilor de femei, să introducă sistemul zipper ( o listă cu alternanță bărbat-femeie) care a avut un impact "uriaș" în reprezentarea politică a femeilor, a explicat ambasadoarea Anneli Lindahl-Kenny.

Modelul spaniol

După dictatura lui Franco, Spania a organizat primele alegeri democratice în 1977, iar până în 1988 numărul femeilor în Parlament a fost de circa 6-8%.

În urma lansării unei dezbateri în societatea spaniolă privind accesul femeilor în politică, partidele de stânga au adoptat sistemul cotelor. La început a fost o cotă voluntară de 25%, procentul crescând treptat. În 2007 a fost modificată legea electorală, introducându-se o cotă obligatorie de 40% femei pe liste la alegerile locale, regionale și naționale.

Ambasadorul Spaniei la București, Ramiro Fernández Bachiller, spune că au fost și critici privind sistemul cotelor, pe motiv că ar împiedica partidele să aleagă cei mai buni candidați, iar Partidul Popular a contestat legea la CC, dar contestația a fost respinsă.

De atunci, numărul femeilor candidat a crescut cu 36%. În prezent, 40% dintre membrii Camerei Deputaților sunt femei.

La Senat, situație este diferită, aici fiind un sistem cu liste deschise, fiecare cetățean putând alege până la trei candidați.

La alegerile locale se aplică sistemul zipper.

În ceea ce privește partidele, PODEMOS are cele mai multe femei în Parlament – 48%, urmat de Partidul Socialist - 46% și Partidul Popular – 36,5%.

În consiliile locale circa 39% dintre consilieri sunt femei. În Guvern, șapte ministere sunt conduse de femei. A existat și un guvern, cel condus de Jose Luis Zapatero, în care erau mai multe femei decât bărbați: 9 contra 8.

Modelul olandez

În Olanda, procentul femeilor în Camera Inferioară este de 38%, în timp ce în Senat este de o treime.

Ambele camere ale Parlamentului de la Haga sunt conduse de femei.

Ambasadoarea Olandei în România, Stella Ronner Grubačić, explică faptul că s-a ajuns aici ca urmare a presiunilor din partea societății civile și din interiorul partidelor:

 

"40% nu este încă 50%, iar femeile reprezintă 50% din societate (...) Nu avem cote obligatorii, dar în interiorul partidelor oamenii au înțeles că, dacă vor să reprezinte societatea în Parlament, jumătate din societate este formată din femei (...) și le pun pe locuri eligibile”.

Social-democrații folosesc sistemul zipper, iar celelalte partide au comitete pentru a se asigura că sunt suficiente femei pe listele cu candidați.

Femeile parlamentar - discriminări sexuale, hărțuiri și violențe

În pofida progreselor înregistrate în privința reprezentării femeilor în politică, multe membre ale parlamentelor din întreaga lume, inclusiv din Europa, se confruntă cu discriminări sexuale, hărțuiri și violențe din partea colegilor bărbați, fiind tot mai mult luate drept ținte de campanii de umilire online, potrivit unui studiu publicat recent de Uniunea Interparlamentară.

Studiul a fost realizat după mai multe scandaluri din Franța și din alte țări în care femeile au denunțat abuzurile de pe coridoarele puterii, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Concluziile raportului sugerează faptul că "fenomenul nu cunoaște granițe și există, în grade diferite, în fiecare țară, afectând un număr semnificativ de femei parlamentar".

Rezultatele se bazează pe date oferite de 55 de femei parlamentar de toate vârstele care au fost selectate din 39 de țări din cinci regiuni.

Patru din cinci femei au spus că au fost supuse unor comportamente ostile care le-au afectat psihologic sau le-au indus teamă, iar 44,4% au afirmat că au primit amenințări cu moartea, cu violul, cu bătaia sau cu răpirea în timpul mandatelor.

Femeile parlamentar se confruntă cu gesturi ostile și acte de violență sexistă în birourile parlamentare sau la întâlnirile politice, precum și, mai nou, pe rețelele de socializare, se mai arată în raport.

Faptul de a avea sub 40 de ani sau de a aparține opoziției sau unui grup minoritar reprezintă ”un factor agravant” care pune femeile în pericol, conform studiului UIP.

"Raportul este un semnal de alarmă. Este primul de felul său. (...) Analizăm cum putem ajuta pentru a rezolva unele dintre aceste chestiuni, pentru că ele sunt de fapt un obstacol în calea implicării femeilor în politică”, a declarat secretarul general al UIP, Martin Chungong.

Uniunea Interparlamentară, cu sediul la Geneva, le cere parlamentarilor - femei și bărbați - să denunțe astfel de comportamente și face apel la introducerea de coduri de conduită și de proceduri pentru a depune plângere.