Președinta FOND vorbește, într-un interviu pentru EurActiv.ro, despre experiența acumulată de organizațiile românești implicate în asistența despre dezvoltare. Natalia Budescu remarcă faptul că românii au devenit mult mai empatici în ultimii ani.

EurActiv: Odată cu aniversarea a 10 ani de stat membru al UE, se împlinesc și 10 ani de când România a devenit în mod oficial donator de asistență pentru dezvoltare. Cum a evoluat percepția românilor în ceea ce privește proiectele implementare în alte țări, activitățile de voluntariat?

Natalia Budescu: Domeniul cooperării pentru dezvoltare a cunoscut și cunoaște o dinamică aparte și, deși este unul complex, oamenii încep să înțeleagă că dezvoltarea internațională este despre noi toți, nu doar despre intervențiile României în alte țări mai puțin dezvoltate și despre câți bani ajung acolo.

În fapt, experiența ne-a arătat de multe ori că avem mereu de învățat de la acestea și că românii sunt mai deschiși la ceea ce se întâmplă și în alte țări, nu doar în cele din proximitatea geografică (Republica Moldova, Ucraina, Serbia, țările din bazinul Mării Negre), dar și în cele mai îndepărtate – Africa sub-sahariană, nordul Africii, America Latină, etc.

Desigur că ne este mult mai la îndemână să ne preocupe ceea ce se întâmplă lângă noi, însă vedem tot mai mult că ceea ce se întâmplă într-o parte a globului ne afectează și pe noi, mai devreme sau mai târziu.

Dacă imediat după aderarea României la Uniunea Europeană și schimbarea statutului României în stat donator, era dificil să le explicăm oamenilor de ce România trebuie să ajute alte state când la noi acasă sunt încă multe provocări, putem vedea acum o schimbare în percepția românilor. Sunt mult mai deschiși și empatici, chiar dacă pentru noi aceasta rămâne încă o mare provocare. Nu ne putem compara cu state precum Franța, Suedia, Danemarca, Olanda care alocă cea mai mare contribuție la bugetul UE ca asistență pentru dezvoltare, însă există progrese importante și din partea țării noastre.

De mare ajutor au fost și proiectele de conștientizare derulate de FOND și membrii săi prin care am arătat că, de fapt, toate aceste provocări globale sunt și ale noastre și că bunăstarea noastră depinde și de bunăstarea celorlalți (îndeosebi în timpul Anului European pentru Dezvoltare – 2015).

Suntem cetățeni globali, mâncăm produse ce provin din țări în curs de dezvoltare – țări unde oamenii se confruntă cu probleme precum lipsa accesului la apă potabilă, purtăm îmbrăcăminte produsă în alte țări, uneori cu forță de muncă exploatată sau cu forța de muncă a copiilor, care sunt astfel privați de accesul la educație elementară. Suntem astfel interconectați iar probleme precum inegalitatea socială, corupția, foametea, încălcarea drepturilor omului, poluare, conflicte există peste tot, într-o mai mică sau mai mare măsură, dar ne afectează pe noi toți.

În fapt, planeta este a tuturor iar studiile ne arată că în ritmul în care consumăm vom avea nevoie de trei planete care să suțină cele 8 miliarde de oameni și împreună trebuie să găsim soluții.

Există mai multe programe de voluntariat, inclusiv voluntariat internațional prin care tinerii pot experimenta ce înseamnă să lucrezi pe teren, cu comunitatea locală. Există posibilitatea de a participa la traininguri și activități de formare și a te specializa în acest domeniu al dezvoltării internaționale.

EurActiv: După 10 ani, care sunt domeniile în care România este recunoscută pentru expertiza sa?

Natalia Budescu: Aici putem răspunde uitându-ne la ceea ce știu membrii noștri să facă cel mai bine. Organizațiile membre FOND au o vastă expertiză, unele începându-și activitatea cu mult înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Au reușit astfel să transfere din lecțiile învățate și altor state care trec prin procese de transformare similare – protecția drepturilor copilului – închiderea caselor de copii și integrarea lor în familii și în societate, incluziunea persoanelor seropozitive și a altor grupuri vulnerabile, intervenții în caz de dezastre și crize umanitare, sănătate și sănătatea reproducerii, educație.

În cadrul FOND am dezvoltat un instrument inovator – Fondul de Mobilitate - prin care sprijinim cooperarea și schimbul de expertiză dintre societatea civilă din România și cea din Republica Moldova și am organizat singurul forum regional al ONG-urilor din regiunea Mării Negre – Black Sea NGO Forum (2008-2016).  

A fost astfel împărtășită experiența organizațiilor românești cu privire la dezvoltarea organizațională și lucrul cu comunitățile locale, scrierea proiectelor europene, programele de dezinstituționalizare și de formare pentru personalul din sistemul de protecție a copilului, monitorizarea alegerilor, dezvoltarea de întreprinderi sociale. În urma succesului avut și a modului în care Fondul de Mobilitate răspunde în mod prompt la nevoile comunității, acesta a fost preluat și replicat și de Ministerul român al Afacerilor Externe.

Organizațiile românești au trecut printr-un proces de transformare similar cu cel al statelor aflate acum în perioada de tranziție. Consolidarea capacității mediului neguvernamental este un vector important de dezvoltare și una din prioritățile noastre, FOND și membrii săi împărtășind aceste experiențe și tot ceea ce presupune tranziția spre democrație cu statele din bazinul Mării Negre, Europa de Est, precum și Africa.

EurActiv: Ce influență va avea asupra activității FOND legea privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară adoptată anul trecut?

Natalia Budescu: Noua lege, împreună cu întreg cadrul de implementare va contribui la o mai bună predictibilitate a acțiunilor României în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare și asistența umanitară.

FOND a susținut încă de la înființare că România trebuie să aibă o agenție de dezvoltare (inclusă în noua lege), care să răspundă cu adevărat provocărilor globale și care să sprijine dezvoltarea profilului de stat donator. FOND este unul dintre principalii susținători ai acestui demers strategic încă din anul 2012 când prin intermediul Școlii Române de Dezvoltare – eveniment tradițional implementat de MAE cu sprijinul nostru, Federația a contribuit cu recomandări bazate pe expertiza organizațiilor membre și a experienței de colaborare cu structuri similare FOND la nivel internațional.

Noua lege va aduce de asemenea și o mai bună vizibilitate domeniului și expertizei românești. Noi am susținut că finanțarea programelor de dezvoltare prin intermediul organizațiilor neguvernamentale trebuie realizată corespunzător.

ONG-urile românești au arătat că experiența lor este relevantă la nivel regional și internațional și aduc o plus valoare eforturilor guvernamentale, mai ales prin lucrul direct cu beneficiarii și comunitățile locale, prin metodele non-formale folosite și prin rapiditatea intervențiilor, îndeosebi în situațiile de crize.

Noua lege presupune un buget mai mare și sprijin pentru proiectele europene câștigate de ONG-uri direct de la Comisia Europeană în cadrul liniilor de finanțare dedicate cooperării pentru dezvoltare. Momentan, există un număr foarte mic de astfel de proiecte, pentru că acestea nu pot acoperi cofinanțarea, care în alte state este acoperită de Guvern, respectiv de MAE din țara respectivă (precum se întâmplă în Austria, Cehia, Belgia).

Odată cu operaționalizarea legii și a noii agenții create proiectele de dezvoltare internațională vor deveni mai sustenabile iar acțiunile României mai coerente pentru că poți să îți planifici proiectele multi-anual, să le evaluezi și să le ajustezi corespunzător nevoilor comunității.  

EurActiv: Cum apreciați colaborarea organizațiilor membre FOND cu autoritățile române și reflectarea activităților organizațiilor în mass-media? Există loc de îmbunătățiri?

Natalia Budescu: FOND este recunoscut ca partener de consultare al Ministerului Afacerilor Externe prin Protocolul de Colaborare semnat în anul 2013. Și vorbim de un parteneriat autentic, la care am lucrat împreună, recomandările federației fiind de cele mai multe ori luate în considerare pentru că ele au exprimat poziția celor 37 de organizații membre cu experiență vastă în domeniile stabilite de România drept priorități strategice de cooperare pentru dezvoltare.

În plus, începând cu anul 2010 organizăm împreună un eveniment național, devenit tradițional pentru comunicatea națională pe dezvoltare și recunoscut la nivel european în care dezbatem principalele teme conectate cu acest domeniu și ce ar trebui România să facă.

Este vorba de Școala Română de Dezvoltare unde participă reprezentanți din majoritatea ministerelor, autorități locale, universități unde se predau cursuri de dezvoltare internațională, media.

Există o colaborare activă cu autoritățile române, ceea ce ne-am dori mai mult este voința politică, care uneori duce la întârzieri în implementarea acțiunilor României în acest domeniu.

Referitor la reflectarea domeniului în mass-media românească putem vedea îmbunătățiri semnificative. Aici am contribuit și noi, prin intermediul burselor acordate jurnaliștilor români care au putut astfel să meargă pe teren și să cerceteze propriile subiecte de dezvoltare internațională.

Prezența ONG-urilor în mass-media nu este atât de activă cum ne-am dori. De multe ori, organizațiile lucrează la firul ierbii cum spunem noi, pe teren, în situații critice, au resurse umane puține și nu își ”vând” subiectele atât de bine. Lipsește senzaționalul din mesajele lor, dar senzaționalul este regăsit în viețile oamenilor. Când dai o mână de ajutor oamenilor în timpul inundațiilor spre exemplu, ești preocupat de soarta acestora, și mai puțin de imaginea ta. Oricum, și interesul mass-media este foarte scăzut cu privire la proiectele implementate de ONG-uri.

EurActiv: Agenda 2030 este una ambițioasă? Credeți că se vor putea atinge obiectivele asumate de statele membre ONU?

Natalia Budescu: Agenda 2030 este rezultatul unor lungi consultări iar de data aceasta și România a fost implicată. Dacă ne uităm la cele 17 obiective putem fi tentați să spunem că este una ambițioasă. Să elimini sărăcia în următorii 13 ani, când toate eforturile de până acum nu au dus decât la o reducere a acesteia, este, poate, greu de crezut.

Agenda 2030 este o agendă complexă pentru că împreună trebuie să găsim un consens între nevoile sociale, cele economice (profitul) și protecția mediului. În plus, este nevoie de multă voință politică, de negocieri între state dar și în interiorul lor și să nu uităm că aceste 17 obiective ne privesc pe toți.

Agenda 2030 nu mai este despre cum statele bogate le ajută pe cele mai puțin dezvoltate, ci despre parteneriatele globale, acesta fiind poate cel mai ambițios obiectiv pentru că este și cel mai greu de măsurat. De implementarea acestor obiective depind viețile a milioane de oameni iar această agendă nu este o utopie, tocmai de aceea credem că ele pot fi atinse, atât timp cât se dorește acest lucru.

Oricum, implementarea cu succes a Agendei 2030 trebuie să înceapă cu o comunicare mai bună a acestor obiective globale în rândul populației la nivel național, iar organizațiile neguvernamentale au o experiență valoroasă în activitățile de conștientizare și educație pentru dezvoltare și pot fi un sprijin important în acest sens.