Cercetătorii au analizat datele pentru fiecare incendiu de vegetație pentru care au fost mobilizate unități de pompieri în perioada 1992 și 2012. Din cele 1,5 milioane de incendii analizate, oamenii sunt responsabili pentru declanșarea a 84% dintre acestea.

De asemenea, oamenii sunt vinovați pentru aproape jumătate, circa 44%, din suprafețele arse de-a lungul a 20 de ani, scrie Agerpres.

Fulgerele reprezintă, de asemenea, cauza producerii a jumătate din suprafețele arse, însă cercetătorii susțin că oamenii reușesc să extindă nișa incendiilor în locuri unde fulgerele nu reușesc să declanșeze incendiile de vegetație.

''Oamenii extind incendiile în mai multe locații și în condiții diferite de mediu decât reușesc fulgerele. Focurile generate de oameni au extins această nișă a incendiilor în zone unde din punct de vedere istoric s-a înregistrat o densitate destul de scăzută a fulgerelor'', conform cercetării.

Cercetătorii susțin că eforturile de atenuare a incendiilor de vegetație ar fi realizate cu succes, dacă s-ar concentra pe limitarea extinderii incendiilor provocate de om. O asemenea sarcină ar fi tot mai dificilă de vreme ce tot mai mulți oameni se mută în regiunea denumită generic Breteaua Soarelui (care se întinde din California până în Florida) și pentru că suburbiile continuă să se extindă.

Dezvoltarea interfeței zonă urbană-zonă sălbatică — procentul locuințelor și al oamenilor care locuiesc în și la marginea terenurilor naturale — este o provocare majoră pentru administratorii de păduri și pentru cei care au ca sarcină combaterea incendiilor de vegetație. Această interfață s-ar putea dubla de la 9 la 18% până în anul 2030.

Conform cercetătorilor, încălzirea globală va spori probabil riscul de producere a incendiilor de vegetație în multe părți din Vestul Americii, amplificând efectele nocive ale oamenilor asupra tiparelor de incendii la nivel național.