EurActiv.ro: În această lună are loc Summitul ONU care va contura politica globală de dezvoltare pentru următorii 15 ani. Cât de importantă este această politică în contextul crizei refugiaților? 

Radu Podgorean: Agenda 2030 are o importanță deosebită, este o dimensiune tot mai importantă pentru lumea contemporană. Putem spune că această criză a migrației este un indicator al situației în care ne găsim. Această presiune a migrației are ca principal motiv decalajele mari de dezvoltare. La bază, este o migrație din zone cu nivel redus de dezvoltare,  unde acesta a fost grav deteriorat de conflicte militare, de tensiuni sociale, spre zone cu nivel de dezvoltare mai înalt. De fapt, soluția de profunzime este tocmai asigurarea nivelului de dezvoltare în zonele respective, apropierea de un echilibru cu zonele dezvoltate. 

Este o temă de reflecție și de importanță globală. Este posibil ca unele dezbateri la summitul ONU să fie influențate de ceea ce se întâmplă în momentul de față.

Pentru că discutăm despre sumele alocate, trebuie menționat un lucru, de multe ori costurile pe care societățile dezvoltate le au din cauza acestei instabilități în zonele de origine ale migranților sunt mai mari decât sumele cu care s-ar putea realiza procese de dezvoltare.

Aceasta, și pentru o mai bună percepție la nivelul cetățenilor, fiindcă fondurile vin din resurse publice. Cetățenii ar putea pune problema „de ce aceste cheltuieli”. Ei bine, ele au exact acest scop, de a asigura reducerea decalajelor față de zonele care altfel furnizează probleme precum instabilitate, migrație. Desigur, există și argumente morale. Dar fără dezvoltare în zonele respective, este greu de crezut că situația se va îmbunătăți. 

Ce poate face UE în țările problematice, cu 58 miliarde euro, cumulativ - state membre și instituții europene

EurActiv.ro: Cum putem fi siguri că fondurile alocate de Uniunea Europeană și, implicit, de România își ating scopul, în statele respective? 
Radu Podgorean: Trebuie făcută diferența între ajutorul umanitar, acordat pentru situații de criză și ajutorul oficial pentru dezvoltare care înseamnă programe ce vizează o dezvoltare pe termen lung. Nu putem discuta pur și simplu despre un transfer de fonduri. Este o poziție pe care o are și UE, și România, direcțiile de acțiune fiind multiple.

Cele mai importante sunt sprijinirea statului de drept și guvernarea democratică, fiindcă, fără acest cadru, fondurile respective nu și-ar atinge scopul. Am început cu acestea fiindcă în lipsa lor resursele nu sunt folosite cum trebuie, pot fi deturnate și nu ajung la oamenii care au nevoie de aceste resurse.

De exemplu, nu este suficient să fac investiții, trebuie să creez un mediu economic unde investițiile să fie sustenabile, să creeze locuri de muncă. Alte priorități țin de zona de educație și dezvoltare socială. Apoi, zona de sănătate: dacă avem crize grave în domeniu într-o regiune nu putem vorbi de dezvoltare, iar experiența de anul trecut cu Ebola arată ce probleme grave pot apărea și ce impact poate avea, ce tensiuni sociale poate genera. La fel de importante sunt aspectele de protecția mediului. O dezvoltare durabilă nu poate fi făcută prin neglijarea acestor componente. 

Trebuie o viziune integrată și acestea sunt de fapt elementele importante ale Agendei 2030. Pentru România, Europa de Sud-Est rămâne o regiune importantă și relevantă pentru noi; este o zonă în care avem nevoie de politici de dezvoltare. Elementele sunt perfect aplicabile acestei zone, este exact ceea ce urmărim, iar efortul pe care îl facem noi în Republica Moldova este perfect circumscris agendei. 

România va avea poziția de sprijinire a agendei la sesiunea ONU unde va participa Președintele Klaus Iohannis. Dar, să nu uităm: politicile de dezvoltare nu privesc numai statele care au deficit de dezvoltare, ci privesc toate statele. De exemplu adaptarea la schimbările climatice privește cel mai mult pe cei mai dezvoltați. O dezvoltare care nu respectă componentele de mediu, de exemplu amprenta de carbon, nu mai poate fi acceptată. 

EurActiv.ro: S-ar putea pune problema, în acest context, la Summitul ONU, a creșterii fondurilor alocate asistenței pentru aceste țări problematice?

Radu Podgorean: Deocamdată, la nivelul Uniunii nu a fost atins nivelul țintit de asistență pentru dezvoltare, adică 0,7% din venitul național brut (VNB). Atâta timp cât nu s-a atins nivelul  angajat, obiectivul este să atingem acest prag. 

(N.r. asistența UE, cumulativ, de la statele membre și instituțiile europene, a ajuns la circa 58 miliarde euro în 2014, reprezentând 0,42 % din VNB al UE).
Cât privește România, angajamentul este de a aloca 0,3% din VNB. Deocamdată suntem la 0,1%, prin bugetul de stat 2015, însă procentul este în creștere față de 2014. Creșterea s-a datorat creșterii asistenței acordate Republicii Moldova. Vom avea în continuare o creștere în special pentru ajutorul acordat Republicii Moldova dar și pe alte componente. 

Asistența oficială pentru dezvoltare „made in România”: noutăți?

Radu Podgorean: Un nou cadru legislativ pentru politica de dezvoltare și asistență umanitară este finalizat, fiind în curs de avizare, în curând va fi înaintat Parlamentului. Este important pentru că legislația pe care o avem are unele prevederi care ne crează dificultăți în realizarea proiectelor în domeniu.

Au fost ajustate unele mecanisme și proceduri, care pot părea nu foarte relevante pentru public dar pentru noi înseamnă o mai mare acuratețe în utilizarea fondurilor, controlul utilizării acestora, dar și o mai mare libertate de acțiune.

Spre exemplu, în privința acțiunilor de ajutor umanitare, unde până acum am fost direct legați de cooperarea cu PNUD, acest lucru se va ajusta. Pentru documentele finale au existat consultări cu ministerele dar și cu societatea civilă pentru că în acest domeniu cooperarea cu aceasta este extrem de importantă.

Mai putem menționa progrese în zona transparenței acțiunilor de cooperare pentru dezvoltare. România, prima dintre statele UE, a publicat date în standardul de raportare International Aid Transparency Initiative. Această inițiativă face ca atât noi, cât și statele beneficiare, să putem avea o imagine clară despre cum decurg aceste proiecte. În plus, indicele de transparență constituie și o modalitate de a vedea în ce măsură proiectele își ating ținta și fondurile sunt utilizate cum trebuie. 

Cui au folosit proiectele finanțate de MAE și ce se așteaptă de la noul apel de proiect, încă deschis

EurActiv.ro: Ce condiții trebuie să îndeplinească proiectele concretizează, până la urmă, asistența pentru dezvoltare a României și vor fi finanțate din bugetul MAE? 

Radu Podgorean: Procedura de depunere a propuerilor de proiecte din acest an se încheie pe 18 septembrie. Proiectele pot depăși intervalul unui an, pot fi cu bătaie lungă. În acest moment încă așteptăm proiecte. Acestea vor fi evaluate, apoi trebuie să așteptăm bugetul pe anul următor pentru a vedea ce resurse pot fi alocate. Bugetul a fost de 10,1 milioane lei în 2015, probabil că și în 2016 va fi asemănător. Asistența bilaterală (proiecte, n.r.) primește 60% și acțiunile de ajutor umanitar, 40%. 

 

Propunerile de proiecte primite sunt evaluate în funcție de obiective, ne interesează să fie în concordanță cu agenda de dezvoltare. Apoi, ne interesează să fie proiecte care se bazează pe parteneriat între organizații de implementare dar și societate civilă, acest tip de proiecte au avut cele mai bune rezultate în exercițiile anterioare.

Există o listă țări vizate prin program, cărora trebuie să se adreseze proiectele. (N.r. detalii despre apelul de proiecte încă deschis pot fi găsite aici). 

EurActiv.ro: Ați urmărit derularea proiectelor? Cum sunt monitorizate? 
Radu Podgorean: Există proceduri de evaluare, acestea pot funcționa și în timpul proiectului. Am avut cazuri în care am fost să vedem la fața locului care este stadiul de implementare, mai ales că unele proiecte pot trena: pot să nu fie finalizate la timp, din diverse motive, inclusiv activitățile partenerului care primește asistența, care trebuie să fie în stare să-l utilizeze. Sunt cazuri în care fondurile trebuie reorientate, când constați că un proiect nu se poate realiza. Suma poate fi disponibilizată pentru alte proiecte. A fost cel puțin un caz anul trecut, suntem în situația de a reorienta fondurile către alte proiecte, sub forma suplimentării cofinanțării 

EurActiv.ro: Ca impact, ca rezultate, ce proiecte puteți da drept exemplu?

Radu Podgorean: Putem judeca în funcție de solicitările de reluare a anumitor proiecte.

Se remarcă proiectele care țin de asistență pentru mecanismele statului de drept, implementarea mecanismelor democratice. România a trecut prin aceste procese și cunoaștem dificultățile, am format experți care se pricep și pot ajuta.

De exemplu un proiect care a fost reluat, existând cerere, este al forțelor de jandarmerie. Trecerea de la un anumit tip de forțe de ordine publică la cel destinat societăților democratice are un rol serios, este un domeniu în care am alocat asistență în mai multe rânduri. Aici avem deja generații care s-au pregătit, cu sprijinul României, și nu doar din Republica Moldova. Proiectul este realizat de Ministerul de Interne, care dispune de niște oameni foarte competenți.  

 

De asemenea, au avut impact cele destinate pregătirii alegerilor, combaterii corupției, asistenței pentru copii, absorbției fondurilor europene, sau adaptarea mecanismelor pentru trasabilitate la alimente și condiții sanitar-veterinare.

 

EurActiv.ro: Ce așteptați de la proiectele care sunt depuse în acest an?

Radu Podgorean: Sperăm ca ele să fie cel puțin de consistența celor de până acum. Probabil că vor sosi cele de care deja au tradiție și avem solicitări clare, dar ne așteptăm să vină și proiecte noi. Ne interesează foarte mult ca acestea să asigure participarea celor din statul asistat, participarea cât mai mare a societății civile și de la noi, cât și din statul asistat.

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.