În ultimii 10 ani, evoluția României în domeniul cooperării pentru dezvoltare a fost semnificativă.

De la tranziția spre democrație, la adoptarea legii privind cooperarea internațională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară în 2016 și la asumarea rolului de donator responsabil pentru statele aflate în curs de dezvoltare, într-un interviu oferit de șeful Unității Asistență pentru Dezvoltare, din cadrul MAE, Ramona Ghierga.

EurActiv.ro: În 2016 a fost adoptată legea privind asistența pentru dezvoltare. Ce reprezintă mai exact această lege pentru România și cu ce ne ajută? 

În cursul lunii noiembrie 2016, a fost promulgată noua lege privind cooperarea internațională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară, Legea nr. 213/2016 care reformează cadrul instituţional şi de finanţare reglementat anterior printr-o lege adoptată în anul 2006.

Este o lege mult aşteptată de partenerii din România, care au solicitat încă de la data aderării României la UE un cadru instituţional şi de finanţare adecvat. Aşadar, noile reglementări au două paliere principale: unul privind cadrul strategic şi instituţional şi al doilea privind normele de finanţare.

Astfel, legea înfiinţează Agenţia României de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, RoAid, în subordinea MAE, care va asigura implementarea politicii României în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. Înfiinţarea unei Agenţii dedicată cooperării pentru dezvoltare reflectă obiectivul de a da un plus de coerenţă şi vizibilitate acţiunilor României atât în acest domeniu, cât și la nivelul politicii externe per ansamblu. 

Noua lege stabilește norme clare de finanţare și monitorizare care, având în vedere regimul specific al acestor finanţări, mare parte din activități desfăşurându-se pe teritoriul altor state, sunt absolut necesare.

Datorită plusului de flexibilitate şi coerenţă pe care îl aduce, noul cadru legislativ deschide posibilitatea încheierii de parteneriate cu alţi donatori, a desfășurării unor acțiuni comune în statele partenere de interes, precum şi a promovării pe plan extern a expertizei românești, a sectorului privat românesc și a societății civile.

Obiectivul final al noilor reglementări este de a creşte eficienţa şi impactul asistenţei pentru dezvoltare şi umanitare oferite de România, precum și vizibilitatea acțiunilor derulate de țara noastră pe plan extern. 

EurActiv.ro: Concret, ce atribuții îi vor reveni noii Agenții de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, care se va afla sub coordonarea MAE?

Agenţia va  coordona activităţile şi resursele financiare alocate, cu scopul maximizării eficienţei asistenţei pentru dezvoltare şi umanitare oferită de România, urmând a finanţa şi implementa proiecte de cooperare pentru dezvoltare în statele partenere.

Ne dorim formarea unei echipe de experți care să monitorizeze atent proiectele finanţate, inclusiv pe teren, să coopereze cu partenerii din sectorul neguvernamental şi cel privat, și care să promoveze o politică națională coordonată şi sustenabilă.

Agenţia va coopera cu Ministerul Afacerilor Externe pentru pregătirea documentelor de planificare strategică – programul multianual strategic de cooperare pentru dezvoltare şi planul anual de cooperare pentru dezvoltare.

EurActiv.ro: Cum ați caracteriza politica de asistență oficială pentru dezvoltare a României în 2016? Ne puteți preciza către ce regiuni sau state a mers ajutorul și ce sume au fost alocate?

Suntem în plin proces de elaborare a raportului național pentru anul 2016, care va fi publicat în cursul anului 2017. Pentru anul 2015, vă pot spune că sectoarele care au beneficiat cel mai mult de finanţare din bugetul de cooperare pentru dezvoltare au fost: educația, democrația și buna guvernare, societatea civilă și asistența umanitară. Principalele ţări beneficiare de asistență din partea României au fost, în 2015: Republica Moldova, Serbia şi Tunisia, cea mai mare pondere din totalul contribuţiilor de tip bilateral fiind deţinută, ca şi în anii anteriori, de Republica Moldova (56%). Bugetul naţional destinat asistenţei pentru dezvoltare, raportat de România pentru anul 2015, a fost de 633.260.191 lei (echivalentul a 157,84 milioane de USD).

EurActiv.ro: Se vorbește foarte mult despre experiența noastră în drumul spre tranziția la democrație. Cât de important este totuși exemplul României pentru statele în curs de dezvoltare?

Experienţa României este relevantă în mod deosebit statelor din vecinătate care se află în procese similare de transformări, precum aderarea la UE sau NATO, dar şi unor state mai îndepărtate, care însă au aspiraţii similare cu cele ale României în anumite domenii precum lupta împotriva corupției, integritatea, consolidarea democrației și a statului de drept.

De altfel, experiența recentă în procesul de tranziție spre democrație este recunoscută la nivelul UE, iar parteneri internaţionali precum Banca Mondială, agenții ale ONU și alți donatori solicită expertiză românească şi facilitează schimburi de experienţă în domenii precum prevenirea şi combaterea corupţiei, asistenţa electorală, reforma administraţiei etc.

EurActiv.ro: În noul context al politicii externe globale (Brexit, migrație, războiul din Siria etc.), ce rol credeți că ar trebui să joace cooperarea internațională pentru dezvoltare? La nivel de UE, credeți că mai funcționează solidaritatea europeană în mod adecvat?

Cooperarea internaţională pentru dezvoltare este doar unul din instrumentele care pot fi utilizate în scopul prevenirii sau atenuării consecințelor provocărilor globale.

Tocmai ca reacţie la criza refugiaților, a imigraţiei ilegale şi a crizelor umanitare, la nivelul UE observăm în ultima perioadă o creştere şi o diversificare a instrumentelor de cooperare pentru dezvoltare. Sunt înfiinţate noi instrumente care pot oferi un răspuns comun rapid - politic și financiar - anumitor situații de criză.

Un alt nivel de solidaritate îl reprezintă parteneriatele dintre diferiţi actori, spre exemplu parteneriatele public-privat. Atât la nivelul UE, cât și la nivel național, este promovată cooperarea cu sectorul privat, recunoscut ca fiind un actor important care contribuie la reducerea sărăciei, dezvoltarea durabilă și creșterea inclusivă. 

EurActiv.ro: Au trecut 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Considerați că am evoluat și ne-am dezvoltat suficient? 

În ultimii 10 ani, România a evoluat considerabil în acest domeniu, reușind, inclusiv prin prisma celor mai recente norme legislative, să treacă la următorul nivel: acela de stat donator responsabil și predictibil, solidar cu popoarele și statele aflate la nevoie.

Societatea este în permanentă dezvoltare şi acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte domeniul cooperării pentru dezvoltare. Prin natura sa, domeniul dezvoltării nu are un moment de finalitate. De altfel, în 2015, la nivelul ONU a fost adoptată Agenda 2030, un document care stabilește nivelul și perspectiva aspirațiilor globale în domeniul dezvoltării. 

Aceasta include un set ambițios de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, care acoperă domenii cum ar fi sărăcia, inegalitatea, sănătatea, securitatea alimentară, consumul și producția durabilă, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, infrastructura, gestionarea durabilă a resurselor naturale, schimbările climatice, drepturile femeilor, egalitatea de gen, societăți pașnice și favorabile incluziunii, accesul la justiție și instituții responsabile. 

Avem, așadar, un set de obiective de dezvoltare ambițioase pentru implementarea cărora sunt necesare resurse adecvate, voință politică, implicare, cooperare și transparență.