În contextul promulgării noii legi privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară și al creșterii profilului internațional al României, GlobalFocus Center a lansat astăzi, 24 noiembrie 2016, un proiect îndrăzneț ce presupune realizarea unei baze de date deschisă și integrată, care aduce la un loc experți și organizații ce se bazează pe experiența de aproape 26 de ani de reforme precum și pe tranziția spre democrație trăită de țara noastră.

Realizat în colaborare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și beneficiind de sprijinul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), proiectul „Biblioteca online a experților și instituțiilor din România” a fost gândit ca un „mecanism viu de management al resurselor” ce va favoriza transferul de cunoștințe al partenerilor din această regiune către țările care parcurg procese similare de reformă, țări care sunt prioritare programului de asistență pentru dezvoltare desfășurat de România.  

„Scopul nostru primar este să folosim acest instrument mai ales în relație cu Fondul de Mobilitate, atunci când avem nevoie de experți neguvernamentali”,

a declarat Doina Doroftei din cadrul Unității de Asistență pentru Dezvoltare a MAE. 

Odată cu adoptarea noii legi precum și a înființării în anul 2017 a noii Agenții de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, subordonată MAE, rolul PNUD (UNDP) în România se încheie: „UNDP este în România de peste 40 de ani. Din 2007 profilul țării noastre s-a schimbat, trecând de la rolul de beneficiar de asistență pentru dezvoltare la cel de donator care sprijină statele în curs de dezvoltare. De aceea ne-am concentrat pe sprijinirea MAE în dezvoltarea politicii de cooperare pentru dezvoltare, în ideea de a o face mai eficientă la nivel național. Din 2013, acest proiect a intrat sub conducerea Centrului Regional pentru Europa și Asia Centrală care și-a închis biroul din România în 2015. Astfel, a mai rămas un singur proiect care și-a atins obiectivul final, cel de înființare a Agenției de Cooperare pentru Dezvoltare, astfel că misiunea noastră a fost îndeplinită cu succes și se va încheia complet la sfârșitul anului viitor” a declarat în cadrul evenimentului Teodora Zafiu, reprezentanta Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). 

Baza de date reprezintă rezultatul unui an întreg de discuții și interviuri cu partenerii români și externi și, în prezent, conține deja un număr critic de expertiză concentrată nu doar la nivel de experți individuali ci și de instituții. Totodată, potrivit inițiatorilor săi, mecanismul se bazează pe ideea de ”win-win”, în care toată lumea are de câștigat: pe de o parte experții, prin sporirea accesului la proiecte și cooperare, iar de cealaltă parte statul care obține un mecanism de transfer. Altfel spus, scopul principal al acestui instrument este de a oferi experților români o mai mare deschidere și acces la proiecte internaționale și crearea unei mai mari vizibilități experienței românești prin accesibilizarea, centralizarea și transparentizarea acesteia. 

Ideea acestui proiect a plecat de la constatarea unei realități: existența unui „rezervor de oameni”, concentrați pe tot globul, aflați „fie în misiuni ale Uniunii Europene, fie în misiuni NATO, trimiși de statul român, care întotdeauna erau văzuți de departe cei mai buni din teren, de către populația locală, în comparație cu alte naționalități. În egală măsură, foarte mulți dintre acești oameni pe care îi cunoșteam erau pe cont propriu și câștigaseră contracte fără sprijinul statului român (…) iar ei creșteau profesional și le era recunoscută priceperea”, mărturisește inițiatoarea acestui proiect, Oana Popescu, co-fondator și director GlobalFocus care în prezent ocupă funcția de Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV). 

Potrivit acesteia, prin strângerea la un loc a acestui „rezervor de oameni”, proiectul propune o abordare inedită prin care România poate să profite de poziția ei, fără a mai fi „arătată cu degetul” ca întotdeauna, profitând astfel de expertiza dobândită: 

„vorbim de o singură generație, prin care totuși, s-au schimbat foarte multe, mai ales dacă ne uităm la cum arăta România anterior și la cum este ea astăzi. Diferențele sunt enorme, în ciuda tuturor nemulțumirilor ce se mențin în continuare”.

La rândul său, directorul think-thank-ului, Rufin Zamfir, susține că 

„proiectul a plecat din nevoia de a strânge sub aceeași umbrelă expertiza României care poate fi transferabilă către beneficiarii externi sau care poate sprijini, de ce nu, procese interne. Este vorba de nevoia de a păstra vie experiența acumulată pe parcursul unor procese de modernizare prin care România a trecut, experiență care altfel se va pierde din pricina naturii perisabile”.

Astfel, dacă România a trecut „în etapa următoare și plecăm din start cu recunoașterea faptului că nu e ca și cum am fi un model exclusiv de bune practici sau că am parcurs deja tot drumul pe care îl avem de parcurs, putem totuși să spunem că am parcurs părți semnificative din acest drum, în toate domeniile pe care este structurată baza de date. Și atunci, de ce să nu valorificăm acest potențial, de ce acești oameni să nu poată să lucreze în proiecte care au nevoie exact de expertiza lor în alte state? (…) putem transforma dezavantajele pe care le-am avut de-a lungul vremii, fie că vorbim de corupție sau de capacitatea instituțională, faptul că a trebuit să improvizăm, să învățăm, într-un avantaj: acela de a învăța cum să spargem cercul vicios, mai ales în domenii de guvernanță”, crede Oana Popescu. 

„Desigur, pentru a valorifica experiența noastră ca stat dar și cea a oamenilor, a persoanelor care au făcut diverse lucruri în anumite domenii, și care pot împărtăși din experiența lor, este nevoie nu doar de o bază de date ci și de anumite mecanisme prin care să putem transfera acest nivel de cunoștințe”,

susține totodată Teodora Zafiu. 

Promotorii acestui proiect spun că baza de date nu este una exclusivistă însă ea respectă anumite criterii clare de profesionalism și integritate: „Nu este o bază de date închisă, este o bază de date publică și oricine crede că deține expertiza relevantă poate să se înscrie (…) ne-am gândit că este esențial însă să avem un astfel de instrument nu doar pentru a replica ce poate au făcut și alții ci pentru a putea să le oferim, pe de o parte, instituțiilor posibilitatea să ajungă la experții, iar de cealaltă parte, experților posibilitatea să fie cunoscuți de către aceste instituții”, a precizat Rufin Zamfir. 

Instrumentul este structurat pe 10 domenii majore (buna guvernanță; pace și securitate; politici anticorupție; reforma sistemului social; minorități naționale; dezvoltare durabilă; societate civilă și mass media; asistență umanitară; drepturi egale și anti-discriminare; reformă economică) și urmează să fie lansat în luna ianuarie 2017. 

În ceea ce privește rezultatele viitoare ale proiectului, Oana Popescu crede că în următorii ani această bază de date va crește în funcție de nevoile pieței:

„noi punem produsul pe piață și rămâne ca piața să îl formeze cum vrea. Fiind un instrument online, mă aștept să fie cât mai auto-sustenabil, fiind conceput de la bun început ca un instrument viu așadar, ca orice instrument public, deschis, va fi ceea ce îl vor face să fie cei care se folosesc de el. Eu sper că va continua să primească sprijin din partea statului român, că va exista interes și că va crește.”