În campania electorală din 2008, Mircea Geoană – președintele de atunci al PSD – a făcut vâlvă cu promisiunea deșănțată de a oferi câte 20.000 de euro fiecărui român plecat în străinătate care se întoarce acasă. În septembrie 2016, Ministerul Economiei plusează.

Românii din străinătate care vor să se întoarcă în țară vor primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-și deschide o afacere, potrivit unui proiect de program guvernamental, care va fi lansat în dezbatere publică la începutul lunii septembrie, a declarat Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

Programul va fi implementat de Ministerul Fondurilor Europene și va avea un buget total de 30 de milioane de euro, care vor proveni din fonduri europene, prin Programul Operațional Capital Uman. Fiecare beneficiar va primi până la 50.000 de euro, adică 90% din totalul investiției, scrie Agerpres. 

De altfel, și banii oferiți de Geoană în urmă cu opt ani puteau veni tot printr-o schemă de finanțare europeană, nu erau dați de PSD, cum ar fi ajutorul acordat tinerilor care se stabileau în zona rurală pentru a porni o exploatație agricolă.

Rămâne de notat însă faptul că, opt ani mai târziu, autoritățile tot nu reușesc să atragă înapoi acasă forța de muncă plecată în ultimele două decenii. Cele peste trei milioane de români aflați în Spania, Italia sau alte țări europene au contribuit la creșterea economică a României în ultima perioadă prin sumele trimise rudelor sau prin micile investiții făcute atunci când veneau în vacanțe. Prea puțini însă s-au întors definitiv, iar mulți dintre cei aflați peste granițe sunt profesioniști apreciați în domeniul lor de activitate sau chiar antreprenori de succes.

De altfel, nu doar România este în această situație, ci mai toate țările din estul Europei. Fondul Monetar Internațional estimează că cele 21 de state din Europa Centrală și de Est au pierdut, în medie, circa 7 puncte procentuale din produsul intern brut din cauza plecării muncitorilor în străinătate. Dacă situația nu se va schimba, în următorii 14 ani, lipsa acestei forțe de muncă va costa PIB alte 9 puncte procentuale. Ziarul Financiar chiar a estimat că PIB al României ar fi depășit 200 miliarde de euro dacă măcar jumătate dintre emigranți ar fi rămas în țară. Anul trecut, PIB s-a ridicat la circa 160 miliarde de euro.

Bloomberg scria recent despre programul lansat de Letonia pentru a-și aduce înapoi cetățenii plecați în Occident, sub sloganul „Te vreau înapoi!”. Mai toate țările din fostul bloc comunist sunt în căutarea unei modalități de a inversa migrația, după ani la rând în care populația li s-a împuținat și a îmbătrânit ca urmare a plecării tinerilor în căutare de joburi și salarii mai atractive.

Programul Poloniei oferă ponturi pentru joburi, imobiliare și sănătate, notează Bloomberg, în timp ce guvernul României se aliază cu mediul privat, oferind burse și târguri de joburi pentru a aduce înapoi cetățenii talentați. 

Acum, guvernul a găsit o formulă pentru a oferi fonduri europene potențialilor investitori din diaspora. „Încă din februarie am căutat să creăm un program care să atragă potențiali antreprenori români care au deja experiență în străinătate”, a spus Vrînceanu. Secretarul de stat a adăugat că guvernul a decis să implementeze acest program „cât mai repede”, în această toamnă.

„Mizăm pe o schemă cu un buget total de 30 de milioane de euro din POCU (Programul Operațional pentru Capital Uman - n. r.) prin care să stimulăm românii din diaspora să se întoarcă prin investiții și antreprenoriat".

Vrînceanu a adăugat că este de preferat ca românii care se întorc să își deschidă un business în zona lor de expertiză, spre exemplu cine a lucrat în construcții să își deschidă o firmă în acest sector, iar cine a îngrijit persoane vârstnice să deschidă un azil de bătrâni.

În categoria potențialilor beneficiari se vor încadra și studenții care au studiat în străinătate și vor să se întoarcă în țară, nu doar cei care au lucrat în afară. Criteriile finale de eligibilitate pentru beneficiari vor fi stabilite în cadrul procesului de consultare publică, proces care va fi demarat la începutul lunii septembrie. 

Claudiu Vrînceanu a amintit că există în piață un număr mare de granturi lansate, cu bani de la stat sau bani europeni, însă potențialii beneficiari nu știu de existența acestora. Guvernul, iată, promovează unul dintre ele.