Printre paradoxurile românești și-a făcut loc de ani buni și risipa alimentară. Astfel, anual, tone de mâncare perfect consumabilă ajung în pubelele din România în timp ce milioane de oameni suferă de foame.

Autoritățile vor să stopeze fenomenul și să oblige magazinele să doneze mâncarea înainte de expirare, în loc să o distrugă. 

Organizația pentru Hrană și Agricultură din cadrul Națiunilor Unite (FAO) este de părere că risipa alimentară reprezintă un fenomen global, specific țărilor dezvoltate. Aceasta estimează că în 2015 o treime din alimentele produse la nivel global au fost risipite, ceea ce echivalează cu de șase ori valoarea ajutoarelor alocate pentru dezvoltare, oferite în întreaga lume. 

Din punct de vedere al Uniunii Europene, în 2015 risipa alimentară ajungea la aproximativ 90 milioane de tone. În acest clasament, țara noastră se situa în top zece state membre, însumând un procent de 2,55 (echivalentul a 2,2 milioane de tone de alimente bune de consum aruncate la gunoi). În 2014, 19 milioane de kg de alimente au fost distruse de comercianți în timp ce 5 milioane de români se aflau în pragul sărăciei. 

În acest context, uriașa irosire a hranei, pe întregul lanț de aprovizionare (producție, vânzare, consumator) înregistrată în România contribuie la menținerea în clasamentul celor mai sărace state din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat din 2015. 

Dacă în țări precum Belgia, Franța și Italia risipa alimentară a devenit ilegală existând prevederi specifice care impun amenzi substanțiale și chiar pedepse cu închisoarea pentru cei care nu se supun, la noi autoritățile se străduiesc de mai bine trei ani să elaboreze o strategie națională privind combaterea risipei alimentare.

Nici din punct de vedere legislativ nu ne stăm prea bine. Proiectul de lege referitor la risipa alimentară, inițiat în noiembrie 2015, așteaptă încă votul Deputaților, fiind considerat de reprezentanții Ministerului Agriculturii și ONG-urilor drept incomplet și ineficient, fără un impact real asupra acestui fenomen.  

Însă, chiar dacă o astfel de lege ar fi aprobată și ar împiedica distrugerea voită a alimentelor de către comercianți, o mare parte din risipa provenită din gospodării (peste 49%) s-ar menține, fără o educație adecvată în acest sens.  

Printre alimentele care ajung cel mai des la gunoi se numără mâncarea gătită (25%), pâinea/produse de panificație (21%), legumele (19%) și fructele (16%), indică un studiu realizat de InfoCons, AMRC în 2013. Motivul principal al aruncării alimentelor îl reprezintă termenul de valabilitate care expiră prea repede, cumpărăturile excesive (mulți admit că reacționează emoțional la promoții) și faptul că 1 din cinci români își estimează greșit nevoile, susțin cei de la stiriletvr.ro

Ce prevede propunerea legislativă?

Proiectul inițiat de senatorul UNPR, Marian Vasiliev, interzice „tuturor agenților economici să distrugă intenționat sau să arunce produsele alimentare devenite improprii consumului uman în urma degradării naturale”.Cei care refuză donarea mâncării, vor fi amendați cu 10.000 lei.

Produsele care urmează să expire dar sunt încă bune de consum, ar urma astfel să fie utilizate ca hrană pentru oamenii nevoiași, animale (donate la zoo sau adăposturi) sau ca îngrășământ natural. 

Poziția comercianților

Legea care îi va oblige pe comercianți să doneze organizațiilor caritabile hrana în curs de expirare, a fost întâmpinată cu reticență de marile lanțuri de magazine, care preferă să distrugă aceste alimente, pentru a-și putea recupera TVA-ul. De asemenea, nici amenda prevăzută în lege nu li s-a părut justă acestora, atâta timp cât pierderile principale provin din gospodării și industria alimentară și nu neapărat din retail.

Marile lanțuri de magazine de la noi preferă de regulă să lasă mâncarea să se strice și apoi să o ardă, în loc să o doneze deoarece nu vor să își asume pierderile TVA-ului de 24%. Chiar dacă comercianții aplică reduceri pentru produsele care urmează să expire, tot ce depășește termenul de valabilitate este catalogat drept deșeu și distrus de firme specializate.

Totuși, soluții există. Grrație progresului tehnologic, unele fabrici propun soluții moderne și eficiente de prelungire a termenului de valabilitate, precum pasteurizarea la rece sub înaltă presiune, care poate distruge în mod natural bacteriile, informează stiriletvr.ro.  

Ce spun autoritățile

Ministrul agriculturii, Achim Irimescu, propunea ieri ca soluție a risipei alimentare scumpirea produselor, fapt ce i-ar face pe români să aprecieze alimentele mai mult și să cumpere mai puțină mâncare. Altfel, fără o schimbare de mentalitate, risipa alimentară va conduce la o criză de alimente, crede Irimescu.  

Poziția ONG-urilor

Pentru mulți reprezentanți din societatea civilă legea anti-risipă a fost catalogată drept un instrument electoral ineficient pentru combaterea reală a fenomenului risipei, majoritatea susținând că avem nevoie de cifre exacte, la zi, care să indice nevoile reale ale României.

În plus, ONG-urile consideră că proiectul legislativ are nevoie de coerență și eficiență și mai puțin de populism. În acest sens, mai multe organizații (de-clic.ro, Ecoteca, Think Outside the Box și Grupul Quantic) au inițiat o campanie de strângere de semnături prin care își propun să încurajeze membrii Parlamentului și Guvernului să adopte o lege cu adevărat eficientă.

Astfel, inițiatorii propun încurajarea comercianților să doneze mâncare, prin instituirea de măsuri fiscale și administrative (ca de exemplu deducerea TVA-ului pentru comercianții care doează produse alimentare); implicarea ONG-urilor în preluarea și distribuirea alimentelor și încurajarea înființării băncilor de alimente.