Zece deputați (patru de la PNL, trei de la PSD, doi de la fostul UNPR și un independent) au inițiat o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Cea mai importantă modificare este scăderea valorii penalităților datorate de operatorii economici care se fac responsabili de neatingerea țintelor.

Motivul: scăderea este necesară pentru a preveni "o serie de intrări în insolvență a micilor producători locali sau a companiilor aflate într-un echilibru financiar precar".

"Contribuția către Fondul de mediu impusă operatorilor economici în cuantum de 2 Iei /kg, prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 este extrem de împovărătoare, conducând la costuri ce nu pot fi susținute de către aceștia, ceea ce va genera o serie de intrări în insolvență cu toate consecințele economice și sociale ce decurg de aici, în special în cazul micilor producători locali sau companiilor aflate într-un echilibru financiar precar", se arată în expunerea de motive.

Inițiatorii mai susțin că menținerea prezentului cadru legislativ "va adânci criza actuală" a sistemului, apreciind că, în situația în care operatorii economici vor fi obligați la plata penalităților împovărătoare, acest lucru nu va ajuta la îndeplinirea țintelor de reciclare la nivel de țară, conform angajamentelor UE.

Acest lucru "va conduce implicit la inițierea procedurilor de infringement împotriva României". 

Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, a cerut respingerea acestei inițiative legislative, "care este de natură a favoriza pe puțini și a defavoriza pe toți".

Institutul Pentru Politici Publice (IPP) trage un semnal de alarmă: în măsura în care va fi adoptată de Camera Deputaților în forma actuală, legea va genera "efecte dezastruoase pentru România, din perspectiva responsabilităților de valorificare a deșeurilor asumate prin Directivele europene, dar și a suportabilității costurilor acestei măsuri de către cetățean, asupra căruia se vor răsfrânge într-un final toate consecințele".

Efectele adoptării propunerii legislative în forma actuală, identificate de experții IPP, dar și de alți actori-cheie implicați în mod direct (Ministerul Mediului, structurile asociative ale operatorilor de salubritate, unele organizații de transfer a responsabilității, reciclatori):

• Colapsul sistemului actual de colectare selectivă și reciclare, și așa subdimensionat în raport cu nevoile.

Nivelul propus al penalității pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare este sub nivelul costului de colectare și reciclare, prin urmare, pentru producători va fi mai rentabil, din punct de vedere economic, să plătească penalitatea decât să facă eforturi pentru valorificare.

•  Creșterea costurilor serviciilor de salubritate/colectare selectivă pentru cetățeni – dacă operatorii economici care pun pe piața deșeuri vor alege să plătească penalitatea (mai mică), costurile de colectare selectivă vor ajunge să fie suportate doar de cetățeni.
• Reducerea producției interne pentru industriile care utilizează deșeurile ca materii prime (ex: hârtie, carton), concomitent cu diminuarea numărului de locuri de muncă și creșterea prețurilor la ambalajele noi.

Scăderea penalităților va duce la un deficit de materii prime (deșeuri) pentru industriile interne de reciclare, care va trebui suplinit prin import de deșeuri, urmat de alte măsuri luate de industrie pentru a-își acoperi costurile: concedieri, creșteri de prețuri la ambalaje etc.

•  Intervenție neconcurențială a statului pe piața de deșeuri: prin stabilirea unui cost al penalităților datorate statului pentru neîndeplinirea obiectivelor de valorificare a deșeurilor sub costul economic de colectare/valorificare a deșeurilor, propunerea legislativă poate genera severe distorsiuni de concurență pe piața liberă din acest domeniu.
• Declanșarea procedurii de infringement pentru nerealizarea obiectivelor asumate și riscul unei penalități de 200.000 euro pe zi.

România este restantă pe multiple planuri în raport cu angajamentele asumate la Comisia Europeană în acest domeniu, pe lângă riscul de infringement existând și riscul dezangajării fondurilor europene din exercițiul financiar 2014 - 2020 pentru domeniul managementului deșeurilor.

Dacă proiectul trece și de Camera Deputaților în forma de la Senat, România riscă să recicleze de-acum încolo chiar mai puțin de 5% din gunoiul produs. E puțin probabil ca actualul Parlament să mai aibă timp să dea un vot final, astfel că există speranța ca viitorul Legislativ să fie ceva mai responsabil. 

Cine contestă legea

"Let`s Do It, Romania!", cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România, consideră că legea aduce un deserviciu României, deoarece ar anula întreaga industrie de colectare și reciclare a deșeurilor din România, împiedicând îndeplinirea obiectivelor de țară stabilite încă din 2007, de a recicla 50% din deșeuri până în 2020.

Odată intrată în vigoare, legea ar transforma România într-o țară plină cu deșeuri aruncate în natură, atentând, astfel, la siguranța dezvoltării tinerelor generații. În acest context, "Let`s Do It, Romania!" amintește că deșeurile aflate ilegal pe câmp,în păduri și pe marginea întregului bazin hidrografic provin cu preponderență din deșeuri de ambalaje.

Alte efecte negative ale legii: degradarea mediului și descurajarea primăriilor locale în a colecteza selectiv deșeurile pentru a fi valorificate. 

Comunitatea de-clic a cerut, în octombrie, cetățenilor să le scrie deputaților din Comisia de Mediu, pentru a-i determina pe aceștia să dea aviz negativ reglementărilor care ar urma să modifice legile privind reciclarea ambalajelor.

De-clic acuză companiile că "fac presiuni asupra Parlamentului printr-un pachet de legi care sabotează total eforturile depuse în ultimele luni (în domeniul reciclării - n.r.)" și precizează că adoptarea acestor legi ar pune în pericol implementarea sistemelor locale de management integrat a deșeurilor, dar și asigurarea infrastructurii de colectare selectivă pentru cetățeni.

În plus, comunitatea atrage atenția asupra faptului că diminuarea contribuției ar duce la imposibilitatea finanțării programelor susținute din Fondul pentru mediu, printre care "Casa Verde, Casa Verde Plus, Rabla, Rabla Electric, infrastructura de alimentare a autovehiculelor electrice, pistele de biciclete, programele de împăduriri și remedieri, biodiversitatea, programul de educație și conștientizare ecologică, monitorizarea calității aerului etc".

Un pericol la fel de mare, potrivit de-clic, ar fi descurajarea soluțiilor de prevenire a generării de deșeuri: "Fără obligații semnificative, niciun mare ambalator nu mai are vreo motivație de a reduce ambalajele utilizate, de a face eforturi de eco-design, vânzări la vrac, returnarea amabalajelor refolosibile, campanii de educare, sprijinirea punctelor de colectare".

Scandalul deșeurilor de ambalaje

Modificarea legislativă vine ca urmare a unui scandal declanșat anul trecut. În noiembrie 2015, agenții anti-fraudă au efectuat 59 de percheziții la societăți comerciale și persoane fizice bănuite că ar fi desfășurat operațiuni fictive cu deșeuri de ambalaje.

Reprezentanții organizațiilor de transfer de responsabilitate (OTR) au fost acuzați că au raportat reciclarea unor cantități de deșeuri mai mari decât cele reciclate în realitate, prejudiciile fiind estimate la 54 de milioane de euro. Ca urmare a acțiunilor desfășurate, Ministerul a aplicat o serie de amenzi OTR-urilor, iar Parchetul General a demarat o anchetă aflată în curs.

Deși inițial s-au opus și au amenințat cu scumpirea produselor, producătorii au fost nevoiți să plătească la Fondul pentru mediu contribuția de 2 lei pentru fiecare kilogram de deșeu nevalorificat. Odată cu apropierea sfârșitului de an, producătorii ar putea plăti din nou sume uriașe pentru încălcarea obligațiilor legale privind reciclarea, notează Green Report.

Cine susține legea

Reproșând Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor că nu a făcut efectiv nimic pentru deblocarea sistemului de colectare și de reciclare a deșeurilor de ambalaje, producătorii și importatorii de bunuri ambalate cer parlamentarilor să adopte propunerea legislativă care ar urma să diminueze contribuția pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare asumate de la 2 lei la 0.30 de bani pe kilogram.

Printre cei nemulțumiți, se numără asociații precum ROMALIMENTA, PRO AGRO, Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM) și Asociația Marilor Rețele Comerciale din Romania (AMRCR). Aceștia se plâng de impactul pe care îl are asupra activității lor contribuția pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare.

Ei susțin că, în cazul conservelor de fructe și legume, a vinurilor, a apei și a sucurilor ambalate în borcane și butelii de sticlă cu capacitatea de 700-750 ml, costurile suplimentare ajung la 50 de bani pe unitate de produs.

Producătorii afirmă că impactul economic pe care îl are actualul blocaj al sistemului de reciclare a deșeurilor de ambalaje este semnificativ, estimând costuri zilnice de peste 700.000 de euro. De asemenea, ei spun că vina pentru situația creată nu le aparține și că nu își pot asuma cotele de reciclare impuse de legislație, în lipsa infrastructurii de colectare selectivă.

Soluțiile IPP

Institutul pentru Politici Publice propune stabilirea unui principiu de calcul al contribuției pentru nerealizarea țintei, care să nu fie încurajatoare pentru nerealizarea acestor ținte, ci să stimuleze dezvoltarea unui sistem de colectare selectivă și de valorificare a deșeurilor care să respecte angajamentele europene și să se înscrie în pachetul de măsuri privind economia circulară adoptat de Comisia Europeană în 2015.

Totodată, IPP consideră necesară stabilirea de niveluri diferite de penalitate/contribuție pentru fiecare categorie de deșeuri în parte, proporțional cu costul colectării și cu impactul de mediu al deșeurilor respective.

De asemenea, experții IPP nu încurajează stabilirea unor taxe pentru acumularea de fonduri la bugetul public, ci dezvoltarea unor instrumente economice care să încurajeze reciclarea, în spiritul cerințelor europene.

Codași dintotdeauna

România se află, în prezent, pe ultimul loc din Europa, cu o cotă de valorificare de aproximativ 5%, în condițiile unei cote de reciclare impusă pe cele patru fracții: hârtie, sticlă, plastic și metal, de 55% până în 2020. 

Colectarea, reciclarea și tratarea deșeurilor se regăseau printre angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană în cadrul procesului de aderare.

O lege privind sortarea deșeurilor a fost adoptată în 2007, dar nici un an mai târziu nu fusese pus la punct sistemul de colectare selectivă pe întreg teritoriul țării. (Detalii, aici)

S-a ajuns astfel ca în 2011 România să recicleze doar 1% din deșeuri, față de o medie europeană de 24%. (Detalii, aici)