În Camera Deputaţilor se află un proiect de lege, trecut deja de Senat, care, dacă va fi adoptat, va reprezenta un pas înapoi în privinţa gestionării deșeurilor de ambalaje.România reciclează 5% din deşeuri, iar până în 2020 trebuie să ajungă la 55%.

Zece deputaţi (patru de la PNL, trei de la PSD, doi de la fostul UNPR şi un independent) au iniţiat o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Cea mai importantă modificare este scăderea valorii penalităților datorate de operatorii economici care se fac responsabili de neatingerea țintelor.

Motivul: scăderea este necesară pentru a preveni "o serie de intrări în insolvență a micilor producători locali sau a companiilor aflate într-un echilibru financiar precar".

"Contribuția către Fondul de mediu impusă operatorilor economici în cuantum de 2 Iei /kg, prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 este extrem de împovărătoare, conducând la costuri ce nu pot fi susținute de către aceștia, ceea ce va genera o serie de intrări în insolvență cu toate consecințele economice și sociale ce decurg de aici, în special în cazul micilor producători locali sau companiilor aflate într-un echilibru financiar precar", se arată în expunerea de motive.

Iniţiatorii mai susţin că menținerea prezentului cadru legislativ "va adânci criza actuală" a sistemului, apreciind că, în situația în care operatorii economici vor fi obligați la plata penalităților împovărătoare, acest lucru nu va ajuta la îndeplinirea țintelor de reciclare la nivel de țară, conform angajamentelor UE.

Acest lucru "va conduce implicit la inițierea procedurilor de infringement împotriva României". 


Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, a cerut respingerea acestei iniţiative legislative, "care este de natură a favoriza pe puţini şi a defavoriza pe toţi".

Institutul Pentru Politici Publice (IPP) trage un semnal de alarmă: în măsura în care va fi adoptată de Camera Deputaților în forma actuală, legea va genera "efecte dezastruoase pentru România, din perspectiva responsabilităților de valorificare a deșeurilor asumate prin Directivele europene, dar și a suportabilității costurilor acestei măsuri de către cetățean, asupra căruia se vor răsfrânge într-un final toate consecințele".

Efectele adoptării propunerii legislative în forma actuală, identificate de experții IPP, dar și de alți actori-cheie implicați în mod direct (Ministerul Mediului, structurile asociative ale operatorilor de salubritate, unele organizații de transfer a responsabilității, reciclatori):

  • Colapsul sistemului actual de colectare selectivă și reciclare, și așa subdimensionat în raport cu nevoile.
Nivelul propus al penalității pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare este sub nivelul costului de colectare și reciclare, prin urmare, pentru producători va fi mai rentabil, din punct de vedere economic, să plătească penalitatea decât să facă eforturi pentru valorificare.
  •  Creșterea costurilor serviciilor de salubritate/colectare selectivă pentru cetățeni – dacă operatorii economici care pun pe piața deșeuri vor alege să plătească penalitatea (mai mică), costurile de colectare selectivă vor ajunge să fie suportate doar de cetățeni.
  • Reducerea producției interne pentru industriile care utilizează deșeurile ca materii prime (ex: hârtie, carton), concomitent cu diminuarea numărului de locuri de muncă și creșterea prețurilor la ambalajele noi.
Scăderea penalităților va duce la un deficit de materii prime (deșeuri) pentru industriile interne de reciclare, care va trebui suplinit prin import de deșeuri, urmat de alte măsuri luate de industrie pentru a-își acoperi costurile: concedieri, creșteri de prețuri la ambalaje etc.
  •  Intervenție neconcurențială a statului pe piața de deșeuri: prin stabilirea unui cost al penalităților datorate statului pentru neîndeplinirea obiectivelor de valorificare a deșeurilor sub costul economic de colectare/valorificare a deșeurilor, propunerea legislativă poate genera severe distorsiuni de concurență pe piața liberă din acest domeniu.
  • Declanșarea procedurii de infringement pentru nerealizarea obiectivelor asumate și riscul unei penalități de 200.000 euro pe zi.

România este restantă pe multiple planuri în raport cu angajamentele asumate la Comisia Europeană în acest domeniu, pe lângă riscul de infringement existând și riscul dezangajării fondurilor europene din exercițiul financiar 2014 - 2020 pentru domeniul managementului deșeurilor.

Dacă proiectul trece şi de Camera Deputaţilor în forma de la Senat, România riscă să recicleze de-acum încolo chiar mai puţin de 5% din gunoiul produs. E puţin probabil ca actualul Parlament să mai aibă timp să dea un vot final, astfel că există speranţa ca viitorul Legislativ să fie ceva mai responsabil. 

Cine contestă legea

"Let`s Do It, Romania!", cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România, consideră că legea aduce un deserviciu României, deoarece ar anula întreaga industrie de colectare şi reciclare a deşeurilor din România, împiedicând îndeplinirea obiectivelor de ţară stabilite încă din 2007, de a recicla 50% din deşeuri până în 2020.

Odată intrată în vigoare, legea ar transforma România într-o ţară plină cu deşeuri aruncate în natură, atentând, astfel, la siguranţa dezvoltării tinerelor generaţii. În acest context, "Let`s Do It, Romania!" aminteşte că deşeurile aflate ilegal pe câmp,în păduri şi pe marginea întregului bazin hidrografic provin cu preponderenţă din deşeuri de ambalaje.

Alte efecte negative ale legii: degradarea mediului şi descurajarea primăriilor locale în a colecteza selectiv deşeurile pentru a fi valorificate. 


Comunitatea de-clic a cerut, în octombrie, cetăţenilor să le scrie deputaţilor din Comisia de Mediu, pentru a-i determina pe aceştia să dea aviz negativ reglementărilor care ar urma să modifice legile privind reciclarea ambalajelor.

De-clic acuză companiile că "fac presiuni asupra Parlamentului printr-un pachet de legi care sabotează total eforturile depuse în ultimele luni (în domeniul reciclării - n.r.)" şi precizează că adoptarea acestor legi ar pune în pericol implementarea sistemelor locale de management integrat a deşeurilor, dar şi asigurarea infrastructurii de colectare selectivă pentru cetăţeni.

În plus, comunitatea atrage atenţia asupra faptului că diminuarea contribuţiei ar duce la imposibilitatea finanţării programelor susţinute din Fondul pentru mediu, printre care "Casa Verde, Casa Verde Plus, Rabla, Rabla Electric, infrastructura de alimentare a autovehiculelor electrice, pistele de biciclete, programele de împăduriri și remedieri, biodiversitatea, programul de educație și conștientizare ecologică, monitorizarea calității aerului etc".

Un pericol la fel de mare, potrivit de-clic, ar fi descurajarea soluţiilor de prevenire a generării de deşeuri: "Fără obligații semnificative, niciun mare ambalator nu mai are vreo motivaţie de a reduce ambalajele utilizate, de a face eforturi de eco-design, vânzări la vrac, returnarea amabalajelor refolosibile, campanii de educare, sprijinirea punctelor de colectare".

Scandalul deşeurilor de ambalaje

Modificarea legislativă vine ca urmare a unui scandal declanşat anul trecut. În noiembrie 2015, agenţii anti-fraudă au efectuat 59 de percheziții la societăți comerciale și persoane fizice bănuite că ar fi desfășurat operațiuni fictive cu deșeuri de ambalaje.

Reprezentanţii organizaţiilor de transfer de responsabilitate (OTR) au fost acuzaţi că au raportat reciclarea unor cantităţi de deşeuri mai mari decât cele reciclate în realitate, prejudiciile fiind estimate la 54 de milioane de euro. Ca urmare a acţiunilor desfăşurate, Ministerul a aplicat o serie de amenzi OTR-urilor, iar Parchetul General a demarat o anchetă aflată în curs.

Deşi iniţial s-au opus şi au ameninţat cu scumpirea produselor, producătorii au fost nevoiţi să plătească la Fondul pentru mediu contribuţia de 2 lei pentru fiecare kilogram de deşeu nevalorificat. Odată cu apropierea sfârşitului de an, producătorii ar putea plăti din nou sume uriaşe pentru încălcarea obligaţiilor legale privind reciclarea, notează Green Report.

Cine susţine legea

Reproşând Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor că nu a făcut efectiv nimic pentru deblocarea sistemului de colectare și de reciclare a deșeurilor de ambalaje, producătorii și importatorii de bunuri ambalate cer parlamentarilor să adopte propunerea legislativă care ar urma să diminueze contribuția pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare asumate de la 2 lei la 0.30 de bani pe kilogram.

Printre cei nemulțumiți, se numără asociații precum ROMALIMENTA, PRO AGRO, Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM) și Asociația Marilor Rețele Comerciale din Romania (AMRCR). Aceștia se plâng de impactul pe care îl are asupra activității lor contribuția pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare.

Ei susţin că, în cazul conservelor de fructe și legume, a vinurilor, a apei și a sucurilor ambalate în borcane și butelii de sticlă cu capacitatea de 700-750 ml, costurile suplimentare ajung la 50 de bani pe unitate de produs.

Producătorii afirmă că impactul economic pe care îl are actualul blocaj al sistemului de reciclare a deșeurilor de ambalaje este semnificativ, estimând costuri zilnice de peste 700.000 de euro. De asemenea, ei spun că vina pentru situația creată nu le aparține și că nu își pot asuma cotele de reciclare impuse de legislație, în lipsa infrastructurii de colectare selectivă.

Soluţiile IPP

Institutul pentru Politici Publice propune stabilirea unui principiu de calcul al contribuției pentru nerealizarea țintei, care să nu fie încurajatoare pentru nerealizarea acestor ținte, ci să stimuleze dezvoltarea unui sistem de colectare selectivă şi de valorificare a deșeurilor care să respecte angajamentele europene și să se înscrie în pachetul de măsuri privind economia circulară adoptat de Comisia Europeană în 2015.

Totodată, IPP consideră necesară stabilirea de niveluri diferite de penalitate/contribuție pentru fiecare categorie de deșeuri în parte, proporțional cu costul colectării și cu impactul de mediu al deșeurilor respective.

De asemenea, experţii IPP nu încurajează stabilirea unor taxe pentru acumularea de fonduri la bugetul public, ci dezvoltarea unor instrumente economice care să încurajeze reciclarea, în spiritul cerințelor europene.

Codaşi dintotdeauna

România se află, în prezent, pe ultimul loc din Europa, cu o cotă de valorificare de aproximativ 5%, în condițiile unei cote de reciclare impusă pe cele patru fracții: hârtie, sticlă, plastic și metal, de 55% până în 2020. 

Colectarea, reciclarea şi tratarea deşeurilor se regăseau printre angajamentele asumate de România faţă de Uniunea Europeană în cadrul procesului de aderare.

O lege privind sortarea deşeurilor a fost adoptată în 2007, dar nici un an mai târziu nu fusese pus la punct sistemul de colectare selectivă pe întreg teritoriul ţării. (Detalii, aici)

S-a ajuns astfel ca în 2011 România să recicleze doar 1% din deşeuri, faţă de o medie europeană de 24%. (Detalii, aici)