Circa 3.000 de persoane vor participa anul acesta la Forumul Economic Mondial de la Davos. Între 17 și 20 ianuarie, participanții vor dezbate provocările majore cu care se confruntă omenirea în prezent și soluțiile pentru un viitor mai bun.

2016 a fost un an turbulent pentru afacerile globale, cu reacții împotriva globalizării care au culminat cu două rezultate suprinzătoare pentru mulți (Brexit și alegerea lui Trump) și cu o creștere a populismului în Occident.

Cum balanța puterii la nivel global se schimbă, tema reuniunii de anul acesta este "Un leadership receptiv și responsabil".

Cum pot fi liderii mai receptivi la frustrările reale ale persoanelor afectate de piața globalizată, într-un mod responsabil prin oferirea de soluții viabile, echitabile și durabile?

Un răspuns este dat de profesorul Klaus Schwab, fondator și președinte executiv al Forumului Economic Mondial: "Lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză fără precedent. În acest moment, conceptele noastre tradiționale despre societate, despre ocuparea forței de muncă și despre statul-națiune sunt puse la încercare și este de înțeles că mulți nu se simt în siguranță sau chiar se simt amenințați.

"Este nevoie de un nou model de conducere receptiv și responsabil pentru a ne permite să abordăm provocările cu care se confruntă lumea, de la securitate la a patra Revoluție industrială, cu o gândire pe termen lung orientată spre acțiune și solidaritate la nivel național și global", a adăugat el, scrie weforum.org.


Reuniunea se va concentra asupra a patru provocări majore pentru leadership în 2017: consolidarea colaborării la nivel mondial, revitalizarea creșterii economice, reformarea capitalismului și pregătirea pentru a patra Revoluție industrială - un salt uriaș facilitat de era digitală, care transformă modul în care trăim și muncim.

Forumul de la Davos rămâne fidel ideii potrivit căreia singura modalitate de a aborda provocări majore este aceea de a discuta cu toate grupurile din societate și cu toți membrii comunității internaționale.

Organizatorii consideră că ideea este la fel de relevantă astăzi ca în 1971, anul în care a avut loc prima întâlnire.

Forumul care începe marți va include Shaping Davos, în cadrul căreia liderii vor fi puși în legătură cu tineri din 20 de orașe din întreaga lume, pentru a discuta despre preocupările generației milenare, precum și 30 de sesiuni dedicate găsirii unor modalități mai bune de a face față crizelor umanitare, dar și o serie de sesiuni dedicate antreprenorilor sociali.

Prioritățile leadershipului

În primul rând, trebuie abordată chestiunea celei de-a patra Revoluții industriale, care redefinește industrii întregi și creează altele noi de la zero, ca urmare a progreselor inovatoare în inteligență artificială, robotică, vehicule care se conduc singure, printare 3D, nanotehnologie, biotehnologie și  calcul cuantic.

A patra Revoluție industrială ne poate ajuta să rezolvăm unele dintre cele mai stringente probleme, dar, pe de altă parte, duce și la divizare între cei care îmbrățișează schimbarea și cei care nu o fac. Fenomen care ne amenință bunăstarea în moduri ce trebuie să fie identificate și rezolvate.

În al doilea rând, liderii vor trebui să construiască un sistem global de guvernare dinamic și care să include toate părțile interesate. Actualele provocări economice, tehnologice, sociale și din domeniul mediului pot fi gestionate la nivel mondial doar printr-o colaborare între sectorul public și cel privat la nivel mondial.

Dar actualul cadru de cooperare internațională a fost proiectat pentru perioada post-război, când statele-națiune era actorii-cheie. Acum însă avem o lume multipolară, cu noi actori globali ce vin cu idei noi privind modelarea sistemelor naționale și ordinea internațională. Iar asta face ca ordinea existentă să devină tot mai fragilă.

Atât timp cât țările interacționează pe baza unor interese comune, mai degrabă decât pe baza unor valori comune, capacitatea lor de a coopera va fi limitată. Mai mult, actorii non-statali sunt acum capabili să perturbe sistemele naționale și globale, inclusiv prin atacuri cibernetice. Pentru a rezista acestor amenințări, țările nu se pot izola, ci trebuie să facă astfel încât de globalizare să beneficieze toată lumea.


O a treia provocare pentru liderii globali este redresarea creșterii economice. Diminuarea permanentă a creșterii se traduce printr-o scădere permanentă a standardelor de viață: cu o creștere anuală de 5% este nevoie de doar 14 de ani pentru a dubla PIB-ul unei țări; cu o creștere de 3% - de 24 de ani.

În cazul în care stagnarea din prezent persistă, copiii și nepoții noștri s-ar putea să o ducă mai rău. Astfel, 2017 este un an în care incluziunea socială și șomajul în rândul tinerilor devin probleme esențiale la nivel national și global.

A patra provocare este reformarea economiei de piață, precum și restabilirea unui pact între afaceri și societate. Piața liberă și globalizarea au îmbunătățit nivelul de trai și au ridicat oamenii din sărăcie timp de câteva decenii. Dar defectele lor structurale, precum creșterea inegalității distribuției veniturilor și nepotismul, au alimentat reacții împotrivă în ultimii ani. De aici necesitatea de a crea structuri permanente pentru echilibrarea stimulentelor economice cu bunăstarea socială.

Există și o altă provocare, poate la fel de importantă: criza generalizată în formarea identității rezultată din erodarea normelor tradiționale de-a lungul ultimelor două decenii. Globalizarea a făcut ca lumea să fie mai mică, dar mai complexă, iar mulți oameni și-au pierdut încrederea în instituții. Mulți se tem pentru viitorul lor și sunt în căutarea unor credințe care să le ofere un  sentiment de utilitate și de continuitate.

Formarea identității nu este un proces rational. Este unul profund emoțional și adesea caracterizat printr-un nivel ridicat de anxietate, nemulțumire și furie. Și politica se bazează pe emoție: liderii atrag voturi nu prin abordarea nevoilor sau a viziunilor pe termen lung, ci mai degrabă prin oferirea unui sentiment de apartenență, nostalgie pentru vremuri mai simple sau o întoarcere la rădăcinile naționale.

Am asistat la acest lucru în 2016, când populiștii au căștigat pariind pe idei reacționare și extreme. De aceea este nevoie ca liderii lumii să recunoască drept legitime temerile și nemulțumirile oamenilor și să vină cu idei și planuri constructive pentru construirea unui viitor mai bun.

Marii absenți

Pentru al doilea an consecutiv, cancelarul german, Angela Merkel, a anunțat că nu va participa la Davos. Vor fi, în schimb, ministrul de Finanțe, Wolfgang Schäuble, și cel al Apărării, Ursula von der Leyen. 

Un alt absent este premierul canadian. Justin Trudeau va efectua un turneu în Canada pentru a se întâlni cu cetățenii, astfel că nu va mai ajunge în Elveția, deși, inițial, intenționa să participe.

Potrivit presei israeliene, nici premierul Benjamin Netanyahu nu va fi prezent la Davos.

Un alt absent important este președintele CE, Jean-Claude Juncker.

În schimb, Xi Jinping va fi primul președinte chinez care va veni la forum. SUA va fi reprezentată de vicepreședintele Joe Biden și de secretarul de stat John Kerry, relatează Reuters.

O nouă abordare privind cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă

Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) sau Obiectivele Globale, asumate de statele membre ONU în septembrie 2015, trebuie atinse până în 2030. Un studiu arată că 80% dintre țări sunt pe calea greșită în ceea ce privește țintele pentru mortalitate infantilă, mortalitate maternă, acces la apă și acces la canalizare.

Treizeci și șapte de țări înregistrează întârzieri în cazul tuturor celor patru priorități. În același timp, aproape toate țările se confruntă cu provocări în abordarea unor chestiuni esențiale, precum locurile de muncă, obezitatea, sănătatea mintală, educația fetelor și  orașele durabile. O direcție greșită se observă și în multe probleme sociale și de mediu. Astfel, în multe țări, inegalitatea veniturilor a ajuns la niveluri record.

 

Între 2000 și 2015, când au fost implementate Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, aproximativ un trilion de oameni au scăpat de sărăcie extremă, anual numărul copiilor decedați s-a redus cu aproape patru milioane, SIDA s-a transformat dintr-o condamnare la moarte într-o boală tratabilă, iar un număr record de copii frecventează acum școala primară.

Toate aceste succese au fost obținute prin noi abordări, printr-un amestec unic de politici, instituții, finanțare și cooperare public-privat.

De aceea, este nevoie acum, pentru atingerea ODD, de upgradarea creșterii globale și a modelului de dezvoltare. Este necesară, de asemenea pentru atingerea acestor obiective, de participarea tuturor actorilor societății.