Washington Post a obținut o copie a unui decret intitulat "Protejarea națiunii de atacuri teroriste prin străini", document care arată că administrația americană se pregătește să suspende pentru o lună sosirea pe teritoriul SUA a cetățenilor din șapte țări musulmane (Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen).

Potrivit decretului publicat de Washington Post, administrația prevede, de asemenea, să nu mai accepte nici măcar un singur refugiat timp de patru luni și să sisteze definitiv primirea refugiaților sirieni, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Administrația lui Barack Obama își propusese primirea a peste 100.000 de refugiați în acest an, administrația Trump ar viza mai degrabă 50.000, potrivit acestui proiect de decret.

Într-un interviu pentru ABC, președintele Donald Trump și-a apărat intențiile, explicând că "nu este o interdicție împotriva musulmanilor, ci privește țări care au mult terorism".

"Nu vreau terorism în această țară", a adăugat el, refuzând să precizeze lista țărilor care ar fi vizate de măsurile respective, dar reafirmându-și convingerea că Europa a făcut o "enormă eroare autorizând milioane de persoane să se ducă în Germania și în alte țări".

Întrebat dacă nu se teme că aceste decizii vor genera mai multă mânie în lumea musulmană, noul președinte american a răspuns: "Mânie? Există deja mânie deplină. Cum ar putea să existe mai multă?"

"Lumea este în dezordine (...). Lumea este mânioasă", a afirmat el.

" Noi nu ar fi trebuit să mergem în Irak. Noi nu ar fi trebuit să ne retragem în felul în care am făcut-o. Lumea este într-o dezordine completă", a mai spus Trump.

Casa Albă taie miliarde din finanțarea orașelor-sanctuar

Un ordin executiv al președintelui american către secretarul pentru securitate internă ar putea duce la tăierea unor fonduri de ordinul miliardelor de dolari pentru orașele-sanctuar, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Termenul oraș-sanctuar nu are o definiție oficială. Este vorba de municipalități unde autoritățile locale refuză cooperarea cu cele federale în acțiunile împotriva imigranților ilegali. Există și state-sanctuar. În general, autoritățile care declară sau practică neoficial un astfel de statut sunt democrate.

Trump intenționează să-și respecte promisiunea din campanie de a bloca finanțarea federală pentru aceste orașe, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer.

"Americanii nu vor mai fi obligați să subvenționeze nerespectarea legilor noastre", a spus el.

Potrivit Reuters, cel mai mult ar avea de suferit de pe urma unei astfel de măsuri, în ordinea sumelor pierdute, orașele New York, Chicago, Los Angeles, Philadelphia, Detroit, Seattle, San Francisco, Boston, Denver și capitala SUA, Washington.

De unde s-ar tăia fonduri?

Nu este foarte clar ce anume fonduri va tăia administrația Trump, deoarece de la bugetul central se plătesc sume atât direct unor organizații pentru servicii sociale, cât și prin intermediul bugetelor statelor. De exemplu, tăierile nu vor afecta fondurile programului de asistență medicală Medicaid, care sunt administrate de state. Finanțarea federală ar putea fi sistată pentru diverse programe privind locuințele, sănătatea, educația etc.

Primarul New Yorkului, democratul Bill de Blasio, anunțase încă de marți că va suplimenta rezervele bugetare pe următorii patru ani cu 250 de milioane de dolari, din cauza nesiguranței legate de intențiile președintelui.

Miercuri, el a afirmat că ordinul semnat de Donald Trump nu este decât o declarație de intenție redactată în termeni juridici, informează AFP.

El a precizat că prima victimă a subfinanțării ar fi poliția metropolei. Șeful poliției newyorkeze, James O'Neill, a declarat că forțele de ordine ar putea fi private de 150 până la 160 de milioane de dolari, inclusiv fonduri destinate luptei împotriva terorismului.

Mexico is not going to pay for that fucking wall

O altă promisiune controversată din campanie a fost ridicarea unui zid la granița cu Mexic. Trump și-a respectat și această promisiune, semnând miercuri directivele pentru construcția unui zid la granița Statelor Unite cu Mexicul. 

În interviul pentru ABC News, Trump afirmase că lucrările la zidul de la frontieră vor începe în următoarele șase luni, iar planificarea acestora imediat. El a reafirmat că Mexicul va rambursa Statelor Unite "sută la sută" din costuri.

Președintele mexican Enrique Pena Nieto a condamnat decizia.

"Regret și condamn decizia Statelor Unite de a continua construcția zidului care, de ani de zile, în loc să ne unească, ne desparte", a spus Pena Nieto într-un mesaj video difuzat pe Twitter.

El a mai spus că țara sa nu va plăti pentru ridicarea zidului, așa cum susține Trump.

Fostul șef al statului Vicente Fox a avut o reacție și mai dură:

Opoziția i-a cerut președintelui mexican să-și anuleze întâlnirea programată cu Trump, la Washington. Trump a semnat ordinul chiar în timp ce ministrul economiei și șeful diplomației mexicane se aflau la Washington, pentru a negocia întâlnirea dintre cei doi președinți.

 Reintroducerea torturii

The Washington Post a publicat miercuri un proiect de ordin executiv, "Detenția și interogarea luptătorilor străini", care ar putea deschide calea ca suspecții de terorism să fie interogați în închisori secrete din străinătate.

Obama a închis centrele secrete și a dispus renunțarea la practica simulării înecului, despre care experții spun că reprezintă un act de tortură interzis de dreptul internațional. Trump a promis în campania electorală să revină la practica simulării înecului, dar "și la alte lucruri mult mai dure", reamintește Reuters.

 Organizația Human Rights Watch (HRW) a cerut Congresului să intervină.

"Ultima dată, aceste centre secrete s-au aflat deseori în democrații — în Polonia, Lituania, România, dar dacă ne uităm în întreaga lume, vedem că au fost și țări precum Maroc, Egipt, Iordania, Thailanda, Afganistan",

a declarat directorul HRW, Kenneth Roth.

"Sper că toate aceste guverne și celelalte guverne care ar putea fi luate în considerare vor spune 'nu' de această dată, că (vor refuza) să fie complici într-un nou program de tortură al SUA", a adăugat el.

Senatorul republican John McCain a criticat și el intențiile președintelui american: "Președintele poate semna ce dispoziții executive dorește. Însă legea este lege. Nu aducem înapoi tortura în SUA", a spus McCain, fost prizonier de război și oponent deschis al folosirii torturii.