Despre 400.000 de tineri știm puțin, aproape deloc: știm că nu lucrează, că nu sunt în educație și, mai mult, nu sunt în evidența autorităților. Peste 1.000 au primit ajutor printr-un proiect european. Parlamentor a vorbit cu trei dintre aceștia.

Oficial, numărul tinerilor din România care nu sunt angajați și nici nu urmează o formă de educație sau training a variat între 360.000 și 450.000, de la un trimestru la altul, în ultimii doi ani. Numărul este estimat numai de Institutul Național de Statistică, pe baza anchetelor pe eșantion în gospodării care este extrapolat la nivel național. 

Este vorba despre o categorie aparte, definită de Comisia Europeană: Not in Education, Employment or Training (NEET). Nefiind echivalentă cu cea a șomerilor, înregistrați ca atare la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), tinerii NEET sunt doar estimați, nu se știe însă efectiv cine sunt. Cei înregistrați la ANOFM sunt, practic, de șase ori mai puțini: aproximativ 70.000, potrivit datelor valabile pentru luna octombrie. 

Odată identificați, așadar devenind practic vizibili, tinerii NEETs pot fi parte din diverse grupuri țintă ale proiectelor finanțate prin fonduri europene și implementate (potrivit regulilor specifice), la nivel național.

Autoritățile naționale (prin Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă) anunțau în august că lucrează la identificarea și înregistrarea acestor tineri, baza de date nefiind încă finalizată, deși Bruxelles-ul a menționat tinerii NEETs printre prioritățile de gradul zero imediat după ce efectele crizei economice s-au făcut resimțite. 

Baza de date este esențială pentru includerea lor în programul Garanția pentru tineri, program-cheie la nivel european, dedicat acestei categorii, care ar oferi instruire și facilitarea găsirii unui loc de muncă. În acest sens, România ar avea, prin Programul Operațional Capital Uman care putea fi teoretic demarat în 2014, două componente în sumă totală de 500 milioane euro care țintesc, prin proiecte, exact acești 400.000 de tineri NEETs. 

Deocamdată, baza de date este în lucru iar documentele pentru lansarea liniilor de finanțare sunt în fază de consultare la Ministerul Fondurilor Europene. 

O mică parte dintre acești tineri au fost identificați și sprijiniți concret prin câteva proiecte-pilot cu fonduri europene. 

Cine sunt tinerii NEETs: De la „Era o harababură în capul meu” la „Mi-am găsit un job imediat”

O caracteristică aparte a acestei categorii de tineri, comparativ cu cei înregistrați la ANOFM drept șomeri, este că mulți dintre aceștia sunt inactivi, adică nu își caută în mod activ un loc de muncă. 

Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) a fost partener în 2014 în cadrul unui proiect dedicat categoriei de tineri NEETs, prin care au fost identificați, în prima fază, apoi consiliați și instruiți peste 1.200 de tineri, din care 400 și-au găsit locuri de muncă.

Prin proiectul „Garanții pentru Tineri” au fost înființate 22 de centre în trei regiuni, iar identificarea participanților nu a fost ușoară și nici atragerea acestora în cursurile de instruire. Vizați au fost cei care nu au trecut examenul de bacalaureat și, la acel moment, nu aveau loc de muncă și nu erau incluși în vreun program de educație sau instruire.

Reprezentanții PTIR care s-au ocupat în mod direct de identificarea lor, în București, au explicat pentru Parlamentor că au contactat aproape toate liceele tehologice și industriale din capitală și au solicitat informații despre tinerii care ar avea nevoie de ajutor, precum și date de contact.

Apoi a început cea mai grea misiune: o discuție telefonică în care cei vizați trebuiau convinși să se înscrie în program. „Ne-am confruntat cu multă reticență, suspiciune, atât din partea lor cât și, uneori, a părinților. Dar, cu multă răbdare, după ce le-am prezentat toate avantajele, inclusiv faptul că sunt cursuri gratuite, am reușit să convingem pe cei mai mulți să se înscrie”, a explicat Florina Coman, responsabil consiliere și orientare profesională în proiect. 

Foto: Dragoș Baicu, Andrei Popa și Daniel Dungaciu, figuri reprezentative pentru categoria NEETs, care și-au găsit loc de muncă în urma unui proiect dedicat

Parlamentor a discutat cu trei dintre tinerii care au participat la cursul de formare profesională și au beneficiat de consiliere prin proiect. Toți trei au absolvit cursul de lucrător comercial și, la scurt timp după finalizarea acestuia, și-au găsit un loc de muncă. 

Dragoș Baicu are 23 de ani și spune că și-a căutat câțiva ani un loc de muncă, după finalizarea liceului, însă nu a reușit să se angajeze. „Eu aș fi vrut să urmez un curs, însă costa foarte mulți bani. Aici am avut o adevărată șansă, primeam și o masă, erau multe avantaje și o experiență în plus. Practic, am găsit aici tot ceea ce căutam. După ce am terminat programul, m-am angajat imediat”, a explicat el pentru Parlamentor. 

Un alt tânăr a acceptat provocarea de a participa la cursul de formare este Andrei Popa, în vârstă de 19 ani. El mărturisește că inițial nu a fost foarte încântat de perspectiva de a participa la curs. „Era o harababură în capul meu. Terminasem clasa a XII-a, nu absolvisem Bacalaureatul, nu eram sigur că vreau să mă angajez... M-am gîndit, totuși, când am fost contactat, să încerc ceva nou. Să fie și persoane noi, să socializez. să învăț ceva”, a spus acesta. El a mai adăugat că imediat după ce am terminat cursul și-a găsit loc de muncă în cadrul unui lanț comercial, de care este foarte mulțumit. 

Daniel Dungaciu, cel de-al treilea caz de succes în urma proiectului cu finanțare europeană, are 21 de ani și, în momentul în care a fost contactat de PTIR pentru a se înscrie în program nu își căuta loc de muncă, nu se gândea să se înregistreze ca șomer și nici măcar nu se prezentase la Bacalaureat. „Eram într-o perioadă de imaturitate, de lene, și mi-a prins foarte bine. Cursul m-a motivat să caut un loc de muncă și chiar am găsit, chiar imediat după încheierea cursului. M-a ajutat mult și faptul că am socializat cu ceilalți participanți și am cunoscut mai multe tipuri de caractere”. Acesta lucrează acum în comerț și are planuri de viitor: să ia bacalaureatul, în 2016 și să avanseze profesional.

Pe lângă informațiile concrete și sprijinul pe care cei trei le-au primit, participând la proiectul PTIR, aceștia au plecat și cu o viziune optimistă de viitor. Unul dintre cele mai interesante lucruri pe care l-au aflat, au mai spus aceștia, prin program, a fost și cel legat de cum și-ar putea deschide afaceri proprii, aceasta fiind, poate, următoarea fază a dezvoltării personale și profesionale.