După Brexit, unitatea Uniunii rămâne principalul pericol, a declarat Angela Cristea, Șeful Reprezentanței Comisiei Europene la București, într-un dialog cu Mihai Rădulescu, la "Ora de știri" (TVR).

Angela Cristea: Poate ce mai mare problemă este că luna aceasta, în martie, așteptăm ca Marea Britanie să notifice oficial cererea de a ieși din Uniunea Europeană. Acesta este elementul care a declanșat o dezbatere privind felul în care va arăta Uniunea Europeană de numai 27 de state membre.

"Prioritatea noastră este să ne asigurăm că rămânem cu toate aceste 27 de state membre în barcă."

Realizator: Pericolul legat de unitatea Uniunii Europene este principalul pericol, după Brexit.

Angela Cristea: Este principalul pericol. Bineînțeles că acest fenomen nu a apărut din neant, sunt mai multe crize cu care se confruntă Uniunea Europeană, ne uităm cu îngrijorare la efectele globalizării, care nu sunt toate benefice, de aceea vorbim de necesitatea unui pilon social.

 
Realizator: Cum se resimt aceste efecte? Cum ne afectează pe noi, românii?
 

Angela Cristea:
Ceea ce am observat din fenomenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, o mare parte a populației s-a simțit abandonată, lăsată în urmă, ignorată în acest proces de globalizare.

Iar ceea ce încercăm să facem la nivelul Uniunii Europene este să recâștigăm încrederea cetățenilor noștri.

 
Realizator: Acesta este un proces continuu, vorbim de un restart, de un moment t0?
 
Angela Cristea:  Nu putem spune că este un moment t0, dar este greu să spunem cât de mult se va schimba, pentru că, dacă ne uităm la cele cinci scenarii, ele sunt, dacă vreți: - scenariul status-quo - continuăm cu ceea ce am pornit acum, cu cele 10 priorități ale Comisiei Juncker, până la un scenariu maximalist, are loc o cedare suplimentară a suveranității naționale către interiorul Uniunii Europene. Și avem și scenarii intermediare, în care putem vorbi chiar de o repatriere a suveranităților naționale, așa cum au fost ele date până acum către statele membre.
 

"Europa vrea să rămână unită, dar, după experiența britanică, ar vrea să funcționeze mai bine." 

Să funcționeze mai bine pentru cele 500 de milioane de locuitori. Problema este că, pe de o parte, ni se spune că nu facem suficient, pe de altă parte, ni se spune că facem prea mult și că ar trebui să lăsăm la nivelul statelor membre să se ia decizii.
 
Ori aici este o dezbatere de purtat și tocmai de aceea președintele Juncker spunea nu vrem noi, Comisia Europeană, să spunem care este opțiunea.
 
Realizator: Este foarte largă…
Angela Cristea: O marjă care reflectă semnalele pe care le-am primit de la cetățeni.
 
Realizator: Ce ar însemna o Europă minimalistă?
Angela Cristea: S-ar putea concentra, de exemplu, numai pe acel aspect pe care toată lumea se pune de acord că este un mare câștig al Uniunii Europene, piața unică.

De la care s-a și pornit.

Aceasta ar fi varianta în care s-ar face niște pași înapoi, am rămâne cu acest șantier, cu care știm că toată lumea este de accord, și l-am aprofunda. Aceasta este varianta minimă.

 
Pe urmă avem tot felul de variante intermediare - avem acea variantă în care cei care vor și pot merg mai departe, deci își aprofundează cooperarea. Cei care nu vor sau nu pot sau nici nu vor, nici nu pot rămân la stadiul actual de integrare și, eventual, dacă doresc, dacă văd la celelalte state care și-au aprofundat integrarea că au avantaje, atunci să intre.
 
Ar putea să însemne o Europă cu mai multe viteze, dar nu neapărat o Europă concentrică. Îmi pot închipui un grup de state membre lider pe o anumită politică unde merge în profunzime, iar alt grup de state membre, pe o altă politică.
Prin urmare, nu neapărat aceleași state vor fi lideri pe politicile europene și ar fi un grup care ar veni cumva din urmă.
 
Pe de altă parte, trebuie să fim realiști. Nu putem să forțăm state membre care nu vor sau nu pot mai mult, către mai multe integrare, în același timp.
 
Realizator: Ar interveni frustrare în ambele cazuri…
 
Angela Cristea: Au apărut aceste cinci scenarii, ele nu se elimină reciproc. În urma consultării, poate fi un proces intermediar. Asta este o decizia pe care o vor lua statele membre. Acționarii sunt cele 27 state membre. Un actor este, desigur, Parlementul European, care reprezintă vocea democratică.
 
În primăvara anului 2019 vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European, nu m-aș mira ca aceste scenarii să devină programe electorale ale diferitelor partide.