Premierul Dacian Cioloș și vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, au dialogat, joi, la București, cu cetățenii români.

Premierul României și vicepreședintele CE au atins mai multe teme de discuții, răspunzând la întrebările cetățenilor prezenți, joi după-amiază, la un dialog organizat la București. Cea mai importantă a fost  Planul de investiții pentru Europa, dar s-a discutat și despre modernizarea economiei europene și viitorul Europei.

De asemenea, Dacian Cioloș a vorbit și despre modul în care sunt conturate și finanțate proiectele pe termen lung în România, fie că banii vin din fonduri europene sau de la bugetul de stat.

"Investițiile sunt un element cheie care ne pot uni la nivel european. Putem să vorbim despre investiții strict în economie, dar pentru mine o investiție este și cea în educație, în sănătate sau în anumite sectoare care la prima vedere pot să pară neproductive, dar fără de care nu putem vorbi de o relansare economică consistentă și pe termen lung”, a declarat premierul.

”E esențial acest lucru pentru România pentru că suntem într-o perioadă nefastă din punctul de vedere al creșterii economice. Avem nevoie de investiții în infrastructură, în economia productivă și avem, în același timp, nevoie să investim în educație, în sănătate, în cercetare și dezvoltare",

a mai spus premierul Dacian Cioloș la "Dialogul cu cetățenii".

Vicepreședintele Comisiei Europene a împărtășit opinia premierului României privind investiția în educație, adăugând că pregătirea profesorilor și educația de bază sunt importante atât pentru România, dar și pentru alte state europene.

"Încurajăm România să se concentreze pe politicile de cercetare-dezvoltare în viitor, dar și pe cele ce țin de capitalul uman, precum pregătirea vocațională, pregătirea profesorilor. Dacă aș putea dicta Europei și aș avea o șansă, aș armoniza calitatea pregătirii profesorilor la cel mai înalt nivel posibil peste tot în Europa. Cu cât ai profesori bine calificați, cu atât ai o educație mai bună. Pregătirea vocațională, pregătirea profesorilor, educația de bază sunt importante în România și în alte state europene", a spus Jyrki Katainen.

De altfel, cei doi oficiali i-au convins și pe cetățeni că Educația este cea mai importantă, cei prezenți la dialog alegând-o în sondaj, în proporție de 50%, în defavoarea Infrastructurii, a Sănătății și a Cercetării-Inovării.

Referitor la domeniul Cercetării și a Inovării, premierul a spus că își dorește să-i încurajeze pe tinerii români competenți din acest domeniu să rămână acasă, dar și să atragă cercetătorii din afară să investească în România și să convingă companiile din afară să își dezvolte centre de cercetare, dezvoltare, inovare în România, atât prin intermediul Laserului Extreme Light Infrastructure de la Măgurele, despre care crede că va contribui nu doar la progresul științei din România, ci și la dezvoltarea economică, dar și prin decizia de a nu mai impozita veniturile cercetătorilor.

"România are o șansă cu acest proiect, cu această investiție europeană. Acest laser, Extreme Light Infrastructure, va contribui nu doar la progresul științei pe diferite domenii, ci la dezvoltarea economică, prin faptul că va atrage cercetători din lume. Sunt cercetători români care au făcut performanță în afară, care vin în țară ca să folosească această oportunitate, sunt cercetători străini care vin. Sunt convins că, așa cum a fost gândit acest proiect, el va genera și pe orizontală creare de locuri de muncă, inclusiv în domeniul cercetării și mă gândesc aici la cercetare, dezvoltare, cercetare aplicată, rezultate ale cercetării care vor fi apoi transpuse în practică, în producție”, a afirmat Cioloș, la "Dialogul cu cetățenii".

El a mai afirmat că lucrurile încep să prindă contur la Măgurele și în anii următori aici va fi un pol de dezvoltare pentru cercetare, dezvoltare, inovare în multe domenii de vârf.

Premierul a mai adăugat că Executivul a decis să nu mai impoziteze veniturile sau salariile cercetătorilor pentru a veni în întâmpinarea unui astfel de sistem integrat, unde să se trecă de la cercetare fundamentală la cercetare aplicată și apoi la producție performantă competitivă.

Avem probleme în a ne ține promisiunile

De asemenea, premierul spune că România are un punct slab în pregătirea proiectelor europene, în calitatea implementării lor și mai ales în coerență, predictibilitate și continuitate în deciziile poltice, dar și în capacitatea de a duce un proiecte pănă la capăt.

"Avem probleme pe care trebuie să le rezolvăm în calitatea pregătirii proiectelor, apoi în calitatea implementării și mai ales în coerență, predictibilitate și continuitate în deciziile poltice pe care le luăm și capacitatea de a duce un proiect care durează ani pănă la capăt. Și în educație și în sănătate și în infrastructură marea majoritate a proiectelor se întind pe cel puțin 3, 4, 5 ani și cred că aici avem noi un punct slab în România, în capacitatea de a ne ține promisiuni și de a nu ne tot schimba părerea de la un an la altul sau o dată la doi ani- și de aceea putem avea absorbție dar nu avem neapărat eficiență", a atras atenția premierul.

"În cercetare, cel puțin anul acesta, am crescut bugetul față de anii trecuți, dar cred că în cercetare avem nevoie și de un efort pentru a folosi cât mai eficient banii, dar cu siguranță România are nevoie, în anii următori, de investiții în educație, în sănătate și în infrastructură și aș îndrăzni să spun că pentru următorii ani problema nu este atât disponibilitatea cât capacitatea noastră de a-i utiliza în mod eficient și de asta nu folosesc termenul de a-i absorbi pentru că absorbția asta e ca și un canal, îi absorbi și se duc", a mai subliniat Cioloș.

Transparență în derularea proiectelor europene

Cât despre Sănătate, șeful Executivului spune că are în plan să înceapă două spitale în București, trei regionale, iar până la sfărșitul anului vor mai exista alte două sau trei proiecte, care vor fi sprijinite de Fondul Internațional de Investiții.

Vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen și premierul Cioloș au vorbit și despre nevoia de transparență în derularea proiectelor finanțate din banii europeni.

"Transparența este și un mod de autocontrol și de control public al eficienței utilizării fondurilor și aici avem probleme pe care trebuie să le rezolvăm în calitatea pregătirii proiectelor, apoi în calitatea implementării și mai ales în coerență, predictibilitate și continuitate în deciziile politice pe care le luăm, dar și în capacitatea de a duce un proiect până la capăt", a declarat premierul.

"Insist și repet cuvântul. Este importantă pentru ca noi să fim siguri că banii ajung exact unde trebuie. Este foarte important ca banii europeni să fie folosiți corect și în cel mai eficient mod. Toată ideea banilor europeni se bazează pe solidaritate și dezvoltare. Sunt sume mari de bani, spre exemplu, România primește aproape 30 de miliarde de euro. Și fiecare euro vine din buzunarul unui european. De aceea e importantă transparența. Să știm câți bani sunt cheltuiți sau dacă sunt defectuos cheltuiți,

l-a susținut vicepreședintele Comisiei Europene.

Jyrki Katainen, comisar pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, se află într-o vizită oficială în România în perioada 1-2 septembrie 2016. Acesta a fst prezent joi la un Dialog cu cetățenii români, împreună cu prim-ministrul Dacian Cioloș, unde au mai fost prezenți și ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic, Violeta Alexandru, și ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.