În ferme, în procesare și producție, în magazine, restaurante și acasă… alimentele se pierd și se risipesc de-a lungul întregului lanț alimentar. Pe primul loc în generarea deșeurilor alimentare se găsesc gospodăriile.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru, etichetele privind data expirării nu sunt bine înțelese, iar această confuzie sporește rata risipei alimentare, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.

În același timp, aproape șase din zece europeni declară că verifică întotdeauna etichetele "a se consuma, de preferință, înainte de" și "data-limită de consum".

Risipa alimentară: chestiune economică, ecologică și etică

Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale.

De asemenea, ele înseamnă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor.

Astfel, pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.

Dar risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice și de mediu ridicate, ci și consecințe etice.

Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriți.

Datele Eurostat arată că, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populația UE) nu își permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

Ce face Parlamentul European

Luni, eurodeputații vor dezbate un raport redactat de Biljana Borzan (S&D), care propune o serie de măsuri pentru reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030.

Cu acest obiectiv, Parlamentul repetă obiectivul pe care l-a fixat deja în pachetul de legi privind deșeurile, care a fost votat în martie.

În plus, raportul Borzan include facilitarea donațiilor alimentare și soluții pentru eliminarea confuziei legate de etichetele de expirare a produselor alimentare. 

Marți este programat votul în plen asupra raportului.