Deputații europeni urmează să aleagă, marți, noul președinte al Parlamentului European care îl va înlocui pe Martin Schulz.

UPDATE

Rezultatele ultimului tur de scrutin (al patrulea). Antonio Tajani (PPE) câștigă președinția Parlamentului European cu votul a 351 de eurodeputați. Gianni Pittella (S&D) a obținut doar 282 voturi.



 Rezultatele celui de-al treilea tur de scrutin

  • Antonio Tajani (EPP, IT)  - 287 de voturi.
  • Gianni Pittella (S&D, IT) - 200
  • Helga Stevens (ECR, BE) - 66     
  • Jean Lambert (Greens/EFA, UK) - 51 
  • Eleonora Forenza (GUE/NGL) - 45
  • Laurentiu Rebega (ENF, RO)  - 42 de voturi. 

Cum niciun candidat nu a obținut majoritatea absolută, primii doi clasați, italienii Antonio Tajani și Giani Pittella, merg în cel de-al patrulea și ultimul tur de scrutin.

+++

Europarlamentarul Mircea Diaconu a comentat retragerea din cursa pentru președinția PE a lui Guy Verhofstadt, liderul Grupului ALDE, în favoarea lui Antonio Tajani, candidatul Partidului Popular European (PPE), în urma unei noi coaliții.

Dacă cei mai mulți dintre colegii săi "au fost de acord - nu cu foarte mare plăcere -, considerând că aceasta ar fi cea mai bună variantă de coaliție pentru întărirea și reformarea Uniunii Europene", Diaconu spune că nu va vota niciodată pentru PPE, care a făcut rău României și că după votul din Parlamentul European se va întoarce în țară.

"În ceea ce mă privește, le-am spus că în niciun caz nu voi vota vreodată pentru a fi alături de PPE, care timp de ani de zile, a făcut destul rău României. Le-am amintit de tratamentul absolut nedrept din timpul lui Barroso, de umilirea pe care au trebuit să o sufere cetățenii României care votau într-un fel, însă datorită presiunilor de tip PPE le era modificat votul, bineînțeles cu 'ajutorul' neprecupețit al securismului românesc. Să nu uităm cum, peste noapte, fostul Partid Național Liberal, o componentă de bază a grupului ALDE, a fost înghițit de popularii europeni. Eu sunt și mă voi comporta ca un independent. Prin urmare, voi vota pentru candidatul care mă va convinge. A avut loc deja primul tur și am votat cu o doamnă din Belgia, care mi s-a părut cea mai decentă și bine-intenționată dintre toți. Sunt foarte trist, însă, pentru că am aceeași senzație ca acasă, ajungem să alegem între niște oameni fără culoare, fără lumină, fără viziune... pentru că nu avem ce face. Azi se va vota Președintele, mâine Vice-Președinții Parlamentului. Îmi voi da din nou votul cui voi crede eu de cuviință și mâine seară, oricât de târziu, mă urc în mașină și plec pentru că m-a lovit dorul de acasă", a spus europarlamentarul.

Și eurodeputatul Victor Negrescu a exprimat public pe cine preferă câștigător. Acesta îl alege pe italianul și social-democratul Gianni Pittella, pentru "valorile sale, modul în care susține politicile europene care exprimă aceste valori. Spre exemplu Garanția pentru Copii prin care ar urma ca UE să sprijine prin acțiuni și fonduri politicile destinate protecției copiilor precum dezvoltarea sistemului de creșe".

"Dar nu în ultimul rând Gianni Pittella a venit în România de foarte multe ori și mereu a susținut ideea că fondurile de coeziune trebuie să rămână la același nivel. Candidatul dreptei nu prea a venit", a comentat Negrescu, pe pagina personală de facebook.

Rezultate celui de-al doilea tur de scrutin

  •         Antonio Tajani (EPP, IT) 287
  •         Gianni Pittella (S&D, IT) 200
  •         Helga Stevens (ECR, BE) 66
  •         Jean Lambert (Greens/EFA, UK) 51
  •         Eleonora Forenza (GUE/NGL) 45
  •         Laurentiu Rebega (ENF, RO) 42 

Numărul voturilor valide: 691

Numărul voturilor totale: 725 

Nici în cel de-al doilea tur de scrutin, niciun candidat nu a obținut o majoritate absolută. Așadar, urmează ca la ora 18:30 să fie organizat cel de-al treilea tur. Niciun candidat nu s-a retras și nici un altul nu s-a înscris în cursă.

Ca să fie ales președinte în cel de-al treilea tur, unul dintre candidați trebuie să obțină 342 de voturi. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, va avea loc un al patrulea tur de scrutin, la care vor participa primii doi favoriți. În cazul în care, în urma votului, aceștia vor fi la egalitate, cel mai în vârstă va câștiga președinția Parlamentului European.

+++

Înțelegerea dintre Partidul Popular European (PPE) și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), încheiată marți la Strasbourg înaintea votului pentru președinția Parlamentului European, prevede că în cazul în care candidatul PPE Antonio Tajani câștigă scrutinul, el va cere ca PE să fie inclus pe deplin în toate negocierile referitoare la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit), notează Agerpres, citând Sky News.

+++

Europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, anticipează, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, că Antonio Tajani va fi ales președinte al Parlamentului European cu voturile majorității de centru-dreapta formată din PPE, liberalii europeni și conservatorii europeni.

Eurodeputatul Ramona Mănescu, însă, și-a arătat suportul pentru italianul Antonio Tajani. Europarlamentarul român spune că cei 20 de ani de experiență politică ai candidatului PPE și rezultatele muncii sale în sprijinul proiectului european își spun cuvantul.


+++

Rezultate primului tur de scrutin. Numărătoarea oficială

  •     Antonio Tajani (EPP, IT) 274
  •     Gianni Pittella (S&D, IT) 183
  •     Helga Stevens (ECR, BE) 77
  •     Jean Lamberts (Greens/EFA, UK) 56
  •     Eleonora Forenza (GUE/NGL) 50
  •     Laurentiu Rebega (ENF, RO) 43

Numărul voturilor valide: 683

Numărul voturilor totale: 718



Votul ar putea ajunge în cel de-al patrulea tur. Candidații se pot retrage până în cel de-al treilea tur, iar alții pot intra în cursă. Al doilea tur de scrutin va începe la ora 16:00, ora României.

+++

Candidatul PPE la președinția parlamentului European Antonio Tajani are cele mai multe voturi în cadrul unei etape intermediare a numărătorii, au indicat pentru Agerpres surse din cadrul PPE. Tajani are, la numărătoarea intermediară, 274 de voturi.

Socialistul Gianni Pittella este al doilea, cu 183 de voturi.

Eleonora Forenza, care a candidat din partea grupării stângii europene, are, deocamdată, 50 de voturi.

Jean Lambert, reprezentantul grupului ecologist, are 56 de voturi, iar Helga Stevens, reprezentanta grupării conservatorilor și reformiștilor europeni, 77.

Europarlamentarul român Laurențiu Rebega, membru al grupului condus de politicianul de extremă dreapta Marine Le Pen, are, la numărătoarea intermediară, 55 de voturi.

+++

După ce candidatul Alianței Liberalilor și Democraților, Guy Verhofstadt, s-a retras din cursa pentru președinția PE, șansele candidatului PPE, Antonio Tajani, au crescut și mai mult.

Candidatul socialist Gianni Pittella nu s-a recunoscut, însă, deocamdantă, învins și le-a cerut europarlamentarilor să continue să-l susțină. Acesta a încercat să obțină susținerea Verzilor și a eurodeputaților de extrema stângă, însă e foarte puțin probabil că va strânge îndeajuns de multe voturi ca să poată câștiga.

"Parlamentul European trebuie să fie un spațiu în care toată lumea poate să dezbată liber", a spus el înainte de prima rundă a votului de la Strasbourg.

Prin alegerea lui Antonio Tajani în funcția de președinte al PE, Grupul PPE ar deține controlul tuturor celor trei instituții ale UE: Parlamentul, Comisia Europeană și Consiliul.

+++

În cazul în care președintele nu este ales în primul tur de scrutin, alte nominalizări mai pot fi adăugate sau cele deja făcute retrase, înainte de fiecare rundă ulterioară de vot.

Calendarul alegerilor

Alegerea noului președinte a început la ora 9:00 CET (ora 10:00 a României), cu discursurile candidaților, care vor fi urmate de patru tururi de vot, secrete, sub conducerea președintelui în exercițiu, Martin Schulz.

Orarul este următorul:

  • 10:00 (ora României): prezentări de trei minute pentru fiecare candidat, urmate de primul tur de scrutin secret
  • 12:30 (ora României): Rezultatul primului tur de scrutin
  • 16:00 (ora României): Rezultat celui de-al doilea tur de scrutin
  • 20:00 (ora României): Rezultatul celui de-al treilea tur de scrutin
  • 22:00 (ora României): Rezultatul celui de-al patrulea tur de scrutin

Candidații


Liberalul Guy Verhofstadt a anunțat, marți, că se retrage din cursa pentru președinția Parlamentului European. Atât el, cât și grupul Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) îl susțin pe candidatul Partidului Popular European (PPE), Antonio Tajani.

Grupurile PPE și ALDE au anunțat formarea unei coaliții care să reformeze Europa și le-au adresat și altor grupuri invitația de a li se alătura.

"Acesta este un prim pas în construirea unei coaliții proeuropene care să reformeze și să întărească uniunea noastră. Cu provocări precum (președintele american ales Donald) Trump și (președintele rus Vladimir) Putin, cheia succesului este să reformăm Uniunea Europeană', a spus Guy Verhofstadt, potrivit unui comunicat dat publicității marți.

+++

Votul de marți ar putea avea până la patru runde, dat fiind faptul că este nevoie ca o majoritate absolută pentru a obține președinția Parlamentului European.

Cheia pentru câștigarea alegerilor stă la partidele mai mici, populiste și anti-UE, care încearcă să rupă UE din interior.

Votul secret de marți a celor 751 deputați din Parlament este anticipat să fie, cel mai probabil, câștigat de unul dintre politicienii italiani, Antonio Tajani, un fost purtător de cuvânt fostului premier italian Silvio Berlusconi.

Antonio Tajani, în vârstă de 63 de ani, care a fost comisar european pentru industrie în 2010-2014, este candidatul Partidului European Popular de centru-dreapta, cel mai mare grup din PE. Dar și socialistul italian Gianni Pittella are, de asemenea, o șansă la președinția PE.

Câștigătorul va conduce Parlamentul European în cel mai critic moment al său, atunci când va da votul final cu privire la orice acord privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, estimată pentru 2019.

+++

De ce aceste alegeri se desfășoară acum?

Parlamentul este ales pentru cinci ani, dar mandatul pentru președinte, vicepreședinți, chestorii și președinților de comisie este de doi ani și jumătate. Așa că alegerile sunt organizate la începutul unei legislaturi, precum și la jumătatea perioadei.

Cine poate fi ales președinte?

Orice deputat poate candida în cazul în care acesta este susținut de un grup politic sau de cel puțin 5% din totalul MPE (ceea ce înseamnă, în prezent, de cel puțin 38 de deputați).

Cum se va decide câștigătorul?

Pentru a deveni președinte un candidat trebuie să obțină o majoritate absolută a voturilor exprimate (50% + 1).

În cazul în care nu există nici un câștigător după primul tur de scrutin, aceiași candidați sau noii candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur de scrutin, în aceleași condiții. Acest lucru se poate repeta și pentru a treia oară, dacă este necesar.

În cazul în care nimeni nu este ales în cel de-al treilea tur de scrutin, cei mai votați doi candidați se duc spre un al patrulea tur de scrutin, caz în care câștigătorul se decide cu majoritate simplă. În cazul în care este egalitate, candidatul mai în vârstă este declarat câștigător.

Ce face președintele?

Președintele supraveghează toate lucrările Parlamentului, organelor sale de conducere și a dezbaterilor în plen. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice și relații externe și la începutul fiecărui summit al Consiliului European stabilește unghiul de abordare cu privire la punctele de pe ordinea de zi a Parlamentului.

Președintele semnează, de asemenea, bugetul UE în legislație și co-semnează legislația împreună cu președintele Consiliului.

Diferența dintre alegerile de acum și cele anterioare

În plus față de un nou președinte, deputații europeni vor alege, de asemenea, la 18 ianuarie, 14 vicepreședinți și cinci chestori, care sunt responsabili de problemele administrative și financiare care îi afectează în mod direct pe deputații europeni.

La 18 ianuarie, deputații europeni îi vor alege pe cei 14 vicepreședinți și cinci chestori ai Parlamentului European prin voturi electronice secrete. Ei vor aproba, de asemenea, componența numerică ale celor 22 de comisii permanente ale Parlamentului. La 19 ianuarie, deputații europeni vor vota cu privire la numirea membrilor în comisii.