”Președintele României s-a poziționat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze - o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Șeful statului a subliniat că România se pronunță pentru o Europă puternică, consolidată, unitară și incluzivă”, anunță Administrația Prezidențială.

Șeful statului a avut această poziție miercuri, în cadrul unei întrevederi cu premierului Maltei, Joseph Muscat, aflat în vizită la București, în contextul deținerii de către Malta a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru din acest an.

Totodată, Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ferm al României de a contribui la consolidarea proiectului european, reiterând că, pentru București, continuarea integrării la nivelul UE rămâne un obiectiv strategic.

Accentuarea clivajelor de natură economică și socială între statele membre

Până la ora publicării acestei știri, premierul Sorin Grindeanu nu a avut o poziție oficială pe acest subiect.

În schimb, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, a luat notă de cele cinci scenarii prezentate miercuri de Jean-Claude Juncker, la Bruxelles, în plenul Parlamentului European.

Ana Birchall consideră că acestea nu sunt ”exhaustive”, precizând că, pe parcursul dezbaterii la nivel european, alte idei și scenarii pot prinde contur, inclusiv la inițiativa României, anunță MAE. 

"România nu poate susține o Uniune Europeană cu cercuri concentrice și viteze multiple care comportă riscul accentuării clivajelor de natură economică și socială între statele membre, inclusiv între Zona Euro și zona non-Euro, între statele din nord și cele din sud, precum și între cele din estul și vestul Europei. Suntem de acord cu necesitatea reformei instituțiilor europene, însă aceasta nu se poate face sacrificând unitatea europeană. Soluția depășirii crizelor Uniunii Europene stă în aprofundarea integrării între toți cei 27 de membri ai Uniunii, fără deosebire și ținând cont de necesitatea sporirii încrederii cetățenilor în proiectul european. Orice proiect politic este durabil numai dacă se bucură de sprijinul cetățenilor”,

a declarat ministrul delegat Ana Birchall cu privire la propunerile Comisiei Europene.

Oficialul român a mai precizat că UE rămâne ”un proiect indispensabil pentru noi toți”.

”Susținem necesitatea unui proiect politic european consolidat, bazat pe unitate și respectul pentru principiile și valorile sale fundamentale. Țara noastră dorește ca Uniunea să își păstreze și pe viitor caracterul incluziv, înscris în tratate, în urmărirea obiectivului global de creștere a competitivității și a convergenței la nivelul UE”, a mai declarat ministrul delegat Ana Birchall.

Consultarea partidelor pentru o viziune comună privind viitorul Europei

Președintele PSD, Liviu Dragnea, îi propune șefului statului, Klaus Iohannis, să inițieze, în perspectiva participării României la dezbaterile privind viitorul Europei, consultarea partidelor politice pentru stabilirea unei viziuni comune care să fie promovată unitar pe plan extern, la toate nivelurile politice și diplomatice.

"România trebuie să adopte o poziție fermă împotriva unei Europe cu mai multe viteze. Partidul Social Democrat consideră că România trebuie să își exprime o poziție fermă pentru susținerea principiului egalității între membrii Uniunii Europene și să respingă categoric orice scenariu privind o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice”,

a afirmat, joi, Liviu Dragnea, citat într-un comunicat.

”În opinia PSD, definirea unei poziții clare și unitare a României în raport cu situația actuală a Uniunii Europene trebuie să devină un obiectiv comun, care să reunească întreaga clasă politică românească. Prin urmare, în perspectiva participării României la dezbaterile privind viitorul Europei, PSD îi propune președintelui Klaus Iohannis să inițieze consultarea partidelor politice pentru stabilirea unei viziuni comune care să fie promovată unitar pe plan extern, la toate nivelurile politice și diplomatice'', a mai precizat el.

El a mai propus ca, în cadrul consultărilor, să fie stabilit un mecanism de lucru permanent, cu reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare și ai Administrației Prezidențiale, care să aibă ca obiectiv armonizarea abordărilor politice în plan extern, în sensul susținerii interesului național al României în relația cu instituțiile europene.

Raluca Turcan, atac la Liviu Dragnea

Președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a reacționat la solicitarea liderului PSD, susținând că liderul social-democrat descoperă cam târziu valorile europene și interesele României.

”Liviu Dragnea descoperă acum valorile europene și interesele României. Cam mult prea târziu, dacă avem în vedere acțiunile sale din ultima perioadă care au contrazis exact aceste valori, între care se numără și ideea de stat de drept și egalitate în fața legii sau consolidarea instituțiilor democratice. Spre deosebire de PSD-ALDE, Partidul Național Liberal a susținut în permanență aceste valori care definesc Uniunea Europeană, atât în plan național, cât și în plan european. I-aș sugera domnului Dragnea să facă o declarație pe proprie răspundere în care să-și asume un comportament politic în spirit european. Mai pe înțelesul său: să procedeze la fel ca orice alt politician dintr-o țară occidentală atunci când suferă o condamnare, să facă un pas în spate până la reabilitare”, a declarat Raluca Turcan, potrivit unui comunicat de presă.

Ea îi sugerează lui Liviu Dragnea să consulte relatările de presă cu privire la pozițiile oficiale exprimate de președintele Klaus Iohannis: ”În final, va constata că este ultima persoană, alături de Călin Popescu Tăriceanu, care ar putea să se invite singur la consultări cu șeful statului pe un subiect care e deja clarificat”.

Eurodeputații români au respins o propunere similară a lui Verhofstadt

Europa cu două viteze a fost inclusă și într-o rezoluție a liderului liberalilor europeni, Guy Verhofstadt. Rezoluția a fost votată recent de Parlamentul European, dar amendamentul referitor la Europa cu două viteze a fost scos chiar de președintele ALDE, ca urmare a opoziției mai multor europarlamentari, în special a celor români.

Marți, într-o întâlnire cu jurnaliști români, la Bruxelles, europarlamentari români din S&D și ALDE au criticat această idee vehiculată tot mai des.

”Trebuie să respingem Europa celor două viteze. Cele două viteze vor face ca decalajele de dezvoltare dintre nucleul dur și țările mai sărace ale UE să crească ... Oficializarea acestei realități prin decizii politice n-ar face decât să osifice categoria de nucleu dur și de periferie a UE”, a declarat Victor Boștinaru (S&D). 

Proiectul european s-a bazat ”pe o frumoasă fantasmă a unui împreună, în ciuda diversității”, iar o Uniune cu două viteze ar produce ”o fractură în imaginarul colectiv pozitiv despre UE, atât cât mai e el” și consideră că statele vestice ar trebui să-și asume riscul ”de a sta pe loc” pentru a-i aștepta pe estici, a apreciat și colegul său Sorin Moisă.

Norica Nicolai (ALDE) are dubii privind funcționarea unei Europe ”cu cetățeni de mâna întâi și cu cetățeni de mâna a doua, unii cu mai multe drepturi, alții cu mai puține”, în timp ce Renate Weber (ALDE) a declarat că este o greșeală faptul că se ”apasă pe pedala frustrărilor”, apreciind că după atâtea eforturi de integrare, e greu de făcut pași înapoi.  

Joi, Renate Weber a declarat, la RFI, că România trebuie să aibă o poziție clară cu privire la viitorul Uniunii Europene și viitorul său în cadrul UE. Europarlamentarul ALDE a mai spus că ar trebui să existe o dezbatere ''ca lumea'' în Parlamentul român privind cele cinci propuneri făcute de Comisia Europeană.

Siegfried Mureșan, opinie diferită

Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a declarat, joi, pentru Adevărul, că o Europă cu mai multe viteze înseamnă ”o Europă  care să dea tuturor statelor membre posibilitatea de se integra într-un domeniu, fără a fi ținute  în urmă de statele care nu doresc să facă acest pas”.

”Este important ca fiecare stat membru să poată decide dacă vrea să participe sau nu la un anumit pas din procesul de integrare. Nimeni de la nivel european nu trebuie să dețină puterea de a exclude alt actor din acest proces”, a mai afirmat Mureșan.

Întrebat dacă nu există deja o Europă cu mai multe viteze, europarlamentarul român a răspuns afirmativ:

”Exemplu este cazul Marii Britanii, când în 2011 nu a dorit să ia parte la semnarea Tratatului Fiscal, iar acesta a fost semnat doar de 25 de state membre. De-a lungul ultimilor ani au existat ințiative deschise tuturor actorilor statali europeni, dar nu și obligatorii pentru toți. La fel ca Uniunea Bancară, gândită pentru zona euro, dar deschisă pe deplin statelor din afara zonei euro. Au existat de-a lungul ultimilor ani, în special în materie de integrare economică, inițiative deschise tuturor statelor membre, dar nu obligatorii. Noi am participat la ele și nu ne-a exclus nimeni”.

Mureșan a subliniat că nu va exista un nucleu dur predefinit, depinzând de România dacă vrea sau nu să facă parte acesta.

”Nucleul dur va fi format din acele state care doresc să se integreze mai mult. Noi va trebui să decidem, pe baza intereselor noastre, cu ce viteză dorim să ne integrăm. Noi înșine vom stabili dacă vom fi în nucleu dur sau nu. Repet, nu există un nucleu dur predefinit, cu atât mai mult cu cât sunt multe state care au aderat recent la UE și a căror populație este mai deschisă față de UE decât este populația unor state fondatoare ale UE”, a afirmat Siegfried Mureșan.