UPDATE

Parlamentul European a aprobat, joi, bugetul pe anul viitor, cu 438 de voturi ”pentru”, 194 ”împotrivă” și șapte abțineri. 

+++

În urmă cu două săptămâni, după 21 de zile de negocieri intense, Consiliul de Miniștri și Parlamentul European au ajuns la un acord privind bugetul UE pe anul viitor, în valoare de 158 de miliarde de euro. Joi, plenul va adopta în mod formal bugetul. Până aici a fost însă un drum lung de parcurs.

Cum se negociază bugetul?

Comisia Europeană propune în fiecare an un proiect de buget, la fel cum se întâmplă și în România sau în alte țări, unde Guvernul elaborează un proiect de buget.

Diferența: Înainte ca Executivul de la Bruxelles să vină cu proiectul de buget, Parlamentul European adoptă un raport prin care transmite Comisiei ce așteptări are de la propunerea de buget, explică europarlamentarul român Siegfried Mureșan, care este raportor al Grupului Partidului Popular European (PPE) pentru bugetul UE pe 2017.

Raportul Parlamentului a fost adoptat în martie, documentul incluzând și prioritățile asumate de PPE: securitatea și susținerea economiei, în special locurile de muncă.

Pe baza așteptărilor politice ale PE, Comisia a prezentat în luna iunie proiectul de buget.

”După prezentarea proiectului de buget de către CE, Consiliul de Miniștri trebuie să adopte o poziție. Apoi și Parlamentul European trebuie să adopte o poziție. Dacă pozițiile Consiliului și Parlamentului sunt diferite, atunci intrăm într-o perioadă de conciliere de 21 de zile în care avem negocieri intense între Consiliu și Parlament, ne întâlnim aproape zilnic, iar la sfârșitul celor 21 de zile trebuie să avem un buget. Dacă cele două brațe legislative ale UE, Parlamentul și Consiliul, nu ajung la un acord, atunci toată procedura bugetară trebuie reîncepută  de la zero, cu un nou proiect de buget”, a precizat Siegfried Mureșan.

Riscul neadoptării unui buget până la 31 decembrie:  Se operează pe baza bugetului anului anterior, însă pe bugete lunare: în fiecare lună se pune la dispoziție a 12-a parte din bugetul anului anterior. Situație deloc de dorit, deoarece prioritățile UE pot diferi de la an la an.

Funcționarea pe bugete lunare ”înseamnă lipsă de predictibilitate, înseamnă că proiecte mai lungi de o lună sunt foarte dificil de finanțat”, ”înseamnă impedimente majore la absorbția de fonduri, or în România exact asta vrem anul viitor: să absorbim cât mai multe fonduri, deci era esențial ca UE să aibă un buget legitim pe anul următor”, a explicat purtătorul de cuvânt al PPE riscurile în cazul neadoptării bugetului pe 2017 până la finalul anului curent.  

Valoarea bugetului: 158 de miliarde de euro.

Care sunt prioritățile bugetului pe 2017?

”Noi am spus de la începutul anului că vrem ca banii să meargă pentru mai multă siguranță și mai multă creștere economică, mai multe locuri de muncă. Mai multă siguranță înseamnă stoparea imigrației ilegale, gestionarea fluxului de refugiați, o mai bună cooperare între statele membre pentru apărare, în special între industriile de apărare. Ca atare am alocat bani pentru întărirea Europol, a Frontex, a Poliției de Frontieră și Garda de Coastă a UE, Eurojust, agenții europene cu rol în combaterea terorismului, în punerea la comun a informațiilor între statele membre cu privire la traficanți de ființe umane, de arme, persoane suspecte de terorism”, a declarat, pentru Euractiv, Siegfried Mureșan.

”În plus, vrem ca refugiații din Siria și Orientul Mijlociu să nu mai vină spre UE. Pentru asta trebuie combătute cauzele în vecinătatea UE, fiindcă state precum Liban și Iordania au câte un milion de refugiați acolo la o populație de câtre 5-6 milioane de oameni. Pentru noi, pentru Europa este de preferat – fiind mult mai sigur, mult mai simplu și mai ieftin – ca acele persoane care au nevoie de ajutor să fie ajutate acolo în regiune, în loc să vină în număr mare în Europa așa cum s-a întâmplat anul trecut”,

a mai declarat Mureșan.

Soluția: s-au alocat mai mulți bani, prin agenții ale ONU, pentru proiecte în statele din vecinătatea UE care gestionează un număr mare de refugiați.

Creștere economică și locuri de muncă: ”Aici, prioritățile PE, dar în special prioritățile grupului meu politic, ale PPE, au fost: mai mulți bani pentru infrastructură, inovare și sprijinirea IMM-urilor și a întreprinzătorilor, fiindcă prin infrastructură mai bună, prin cercetare și inovare devenim mai competitivi, putem veni cu produse noi, putem atrage investitori – întrucât dacă ai autostrăzi, vin investitori, dacă nu ai autrostrăzi și căi ferate de mare viteză, investitorii vin mai greu.

Programe pentru care PE a obținut mai mulți bani

Față de propunerea inițială a Comisiei Europene, Parlamentul European a reușit să obțină bani mai mulți pentru câteva programe importante pentru atingerea obiectivului de creștere economică: 

• 50 de milioane de euro în plus pentru programul COSME, care finanțează IMM-uri.  
• 50 de milioane de euro în plus pentru programul de cercetare Orizont 2020.
• 50 de milioane de euro în plus pentru mari proiecte de infrastructură.
• 50 de milioane de euro în plus pentru programul Erasmus+.

”A fost foarte important pentru noi să dăm un semnal spre generația tânără că în acest buget se găsește ceva și pentru tineri”, a subliniat europarlamentarul român.

Noutatea programului Erasmus+: În cadrul Erasmus+, destinat până acum doar studenților, va fi implementat un proiect-pilot prin care tinerii care au împlinit 18 ani vor primi gratuit un bilet de tren Interrail cu care să poată călători într-un interval de 30 de zile oriunde în UE.

Scopul?

”E un proiect-pilot propus de grupul PPE pe care îl vom finanța cu 10 milioane de euro anul viitor, ceea ce înseamnă că în jur de 20.000 de tineri europeni vor primi gratuit bilete cu care să poată călători. Ne-am gândit că trebuie să facem ceva și pentru tinerii europeni care nu sunt la facultate, care poate sunt ucenici undeva, merg la școli profesionale și au început serviciul la 18-19 ani. Vrem ca și acești tineri să aibă șansa să cunoască Europa, să-și perfecționeze și exerseze limbile străine învățate la școală”, a spus Siegfried Mureșan, adăugând că în, funcție de cum decurge acest proiect în primul an, va fi implementat și în 2018. 

Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor

Programul, cu o alocare de 500 de milioane de euro, care-și propune reducerea șomajului în rândul tinerilor va continua, dar vor fi făcute o serie de modificări.

Siegfried Mureșan explică de ce s-a decis introducerea unor condiționalități: ”Am văzut din 2014, de când există proiectul, că în anumite state au fost sprijiniți tineri întreprinzători pentru lansarea firmelor, pentru crearea de locuri de muncă. În total, nouă milioane de locuri de muncă au fost create în UE ca urmare acestui proiect. Însă am văzut, inclusiv în România, că acest proiect poate fi și un eșec și am aflat de-a lungul ultimelor luni că autoritățile de la Bucureși și în principal guvernul anterior în 2015 a folosit acești bani pentru diverse campanii de informare în rândul tinerilor, campanii care nu duceau la crearea de locuri de muncă: li s-au oferit tinerilor diferite bunuri, precum stick-uri USB sau ceasuri”.

”Informarea în rândul tinerilor cu privire la oportunitățile de muncă este importantă, dar în România - așa cum a sesizat și fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea - banii destinați combaterii șomajului în rândul tinerilor au fost folosiți, în special de guvernul anterior, pentru promovare. Din păcate, banii nu au dus la crearea de locuri de muncă și șomajul în rândul tinerilor din România este peste nivelul mediu al UE, în jur de 50%. În timp ce în UE scade, la noi nu, tocmai pentru că acești bani nu au fost bine folosiți”, a atras atenția raportorul PPE.

Ce urmează? Pentru a remedia situația, vor fi introduse condiționalități suplimentare, iar Bruxellesul va fi mult mai atent la modul cum vor fi alocați banii. 

De ce s-a pus accentul pe studenți, IMM-uri, infrastructură, cercetare-inovare?

”Pentru că aceste domenii întăresc economia și sporesc atractivitatea pentru investitori, întrucât creștera economică este generată de sectorul privat, nu de cel de stat. Datoria noastră este să punem la dispoziția sectorului privat un cadru competitiv în care acesta să aibă încredere să poată investi, să aibă la dispoziție o infrastructură bună”.

Nu au fost uitați nici fermierii. Mai exact producătorii de lapte care au fost afectați foarte mult anul acesta de prețul redus al laptelui pe piețele europene, astfel că PPE a propus acordarea a 500 de milioane de euro pentru ei.

Amendamentul a fost acceptat de Consiliu, la fel și cel care prevede sprijinirea producătorilor de fructe, legume și lapte afectați de embargoul impus de Federația Rusă.

Vecinătatea estică și R. Moldova:

Purtătorul de cuvânt al PPE a venit, încă de la începutul procedurii bugetare, cu un amendament, în numele grupului său, prin care a propus mai multe fonduri pentru statele din vecinătatea estică care au semnat Acorduri de Asociere cu UE: R. Moldova, Ucraina și Georgia.

”Ca urmare a acestui amendament, CE a propus în proiectul de buget sporirea fondurilor pentru cele trei state de la 529 de milioane de euro la 544 de milioane de euro pe 2017. Acest amendament, prin care s-au obținut 15 milioane de euro în plus, a trecut de PE cu voturile popularilor europeni, ale liberalilor și conservatorilor, în pofida opoziției socialiștilor europeni. Trebuie spus: socialiștii europeni, inclusiv PSD, s-au opus în primăvară ca statele din vecinătatea estică, inclusiv R. Moldova, să primească mai multe fonduri europene”,

acuză europarlamentarul PPE, susținând că socialiștii europeni nu au vrut ”să supere pe cineva din vecinătatea estică a Uniunii”.

Prioritățile de finanțare în R. Moldova, Ucraina și Georgia: sprijinirea luptei împotriva corupției, întărirea justiției, funcționarea statului de drept, ONG-urile, buna funcționare a instituțiilor statului, proiecte de infrastructură.

Totodată, Mureșan reamintește că, la negocierile din noiembrie, PE a reușit să mai obțină creșterea cu opt milioane de euro a fondurilor destinate pentru combaterea sărăciei și prevenirea crizelor în cele trei state.

Cum se vor împărți banii între cele trei state?

Fondurile pentru combaterea sărăciei vor fi accesate în funcție de proiectele depuse de cele trei state.

Cele 544 de milioane: o parte sunt împărțite deja în funcție de ponderea statului respectiv, altele sunt pe proiecte. Vor fi finanțate inclusiv proiecte transfrontaliere între aceste state, proiecte care țin se securizarea frontierelor, a prevenirii conflictelor, urmărindu-se stimularea cooperării între statele din vecinătatea estică și între actori de la nivel local și regional. 

De asemenea, a crescut valoarea liniei bugetare privind asistența macro-financiară pe care UE o poate acorda R. Moldova: de la 30 de milioane de euro (propunerea CE) la 45 de milioane de euro.

Banii vor putea fi folosiți de Chișinău în cazul în care va avea nevoie de un împrumut, dacă se va afla într-o situație economică dificilă și nu va putea plăti pensii și salarii.

Singura condiție: un acord cu FMI, văzut la Bruxelles drept un ”certificat de bună purtare economică”.

Fondul Monetar Internațional a acceptat, pe 7 noiembrie, planul de redresare prezentat de R. Moldova, astfel că autoritățile moldovene pot apela anul viitor la această asistență, în caz de nevoie.  

România și bugetul UE

Mureșan consideră că bugetul pe 2017 este unul bun pentru România, deoarece țara noastră poate beneficia de pe urma domeniilor prioritare.

Însă mai important pentru România va fi bugetul pe 2018, la care Siegfried Mureșan va fi negociator șef din partea PE.

”Pânâ acum, programele operaționale pentru atragerea fondurilor structurale și de coeziune se desfășoară foarte încet. Prin urmare, în bugetul pe 2017, CE a propus, pe bună dreptate, reducerea cu 23% a plăților făcute pentru fonduri structurale și de coeziune. Asta nu înseamnă că banii alocați țării noastre sunt pierduți, însă Comisia vede că aceste proiecte se desfășoară foarte încet, nu doar în România, ci în toate statele membre, astfel că a apreciat că nu va fi nevoie de mulți bani pentru decontări anul viitor”,

a explicat europarlamentarul român.

”Dar în 2018 situația va fi diferită, vom fi deja în cel de-al patrulea an al exercițiului bugetar 2014-2020 și, dacă atunci rata de absorbție nu va fi mare, mi-e teamă că, din nou, nu vom reuși să atragem toate fondurile ce ne stau la dispoziție. Aștept ca Guvernul și autoritățile locale să dea drumul la aceste proiecte, să dea drumul la licitații, să înceapă să trimită facturi la decontat la Bruxelles și eu mă voi asigura ca pe bugetul UE pe 2018 să fie suficiente fonduri pentru ca toate aceste facturi să poată fi decontate”, a spus Mureșan.

El a evocat situația din 2014 și 2015, când multe plăți au fost întârziate, din lipsa banilor prinși în buget pentru plăți, cei afectați fiind beneficiarii finali.

Cooperarea industriilor de apărare, printre prioritățile bugetului pe 2018

Prioritățile pentru bugetul pe 2018 vor fi stabilite la începutul anului, dar - în opinia lui Mureșan - vor fi, în mare parte, aceleași: securizarea frontierelor externe ale UE, oprirea migrației ilegale, mai buna cooperare a industriilor de apărare, locuri de muncă, fonduri pentru IMM-uri, infrastructură, inovare, dar și pentru vecinătatea estică. 

”Anul acesta am reușit deja să alocăm 25 de milioane de euro pentru un proiect-pilot privind punerea la comun a capacităților de cercetare între industriile de apărare ale statele membre, deoarece, în momentul de față, acestea cheltuiesc fiecare sume de bani pentru cercetare, dezvoltare, obținând aceleași rezultate. Or statele membre, multe și făcând parte și din NATO, nu ar trebui să lucreze în paralel în domeniul securității”, a subliniat europarlamentarul PPE.

În funcție de succes, proiectul-pilot va putea fi extins.

Siegfried Mureșan a dat asigurări că extinderea capacităților de apărare și folosirea mai inteligentă a fondurilor în industria de apărare nu este în niciun fel ”în contradicție cu angajamentul nostru față de NATO”: ”Dimpotrivă chiar partenerii noștri americani ne cer să alocăm sume mai mari de bani, să folosim mai bine bugetul pentru apărare”.