Conținut sponsorizatIgnorarea fără temei a progresului științific: problema OMG a Parlamentului European
Europa pare tot mai pregătită pentru a se confrunta cu provocările secolului XXI și pentru a se îndrepta spre un viitor mai sustenabil și mai „verde”.
Iar acest lucru este evident din aspirațiile viitoarei Comisii Europene de a pune în aplicare un „Acord Verde pentru Europa” și o strategie „din fermă, pe masă” care au drept scop asigurarea unor alimente sigure, accesibile, nutritive și, nu în ultimul rând, sustenabile pentru consumatorii europeni. Dar ce rol poate juca Parlamentul European în contextul „obiecțiilor” neîntemeiate referitoare la organismele modificate genetic (OMG)?
Beat Späth este director pentru biotehnologii agricole în cadrul EuropaBio, asociația europeană a industriei biotehnologice.
EASAC, organizație care reunește academiile europene de științe a spus: „Există dovezi întemeiate că culturile modificate genetic pot contribui la obiectivele de dezvoltare sustenabilă, cu beneficii pentru fermieri, consumatori, mediu și economie” (1). Mai mult, un raport (2) din 2016 al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO) confirmă că produsele biotehnologice utilizate în agricultură îi pot ajuta pe micii fermieri să fie mai rezilienți și să se adapteze mai ușor la schimbările climatice. Dar europenii, inclusiv unii eurodeputați, sunt prinși într-o plasă a neîncrederii.
Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA), Comisia Europeană și peste 280 de instituții științifice și tehnice din întreaga lume (3) au declarat că organismele modificate genetic (OMG) sunt cel puțin la fel de sigure precum culturile convenționale. Mai mult, în peste 25 de ani de când sunt comercializate, s-a arătat că OMG pot și oferă o multitudine de beneficii. Fac asta prin simplul fapt că oferă fermierilor posibilitatea de a crește mai multe produse alimentare sau tehnice utilizând mai puține resurse ca apă, teren și energie, decât în cazul culturilor convenționale și chiar a celor organice. Acest lucru le permite fermierilor care aleg să cultive OMG, acolo unde condițiile agricole cer utilizarea acestora, să mențină biodiversitatea pe suprafețele din jur și să lupte cu mai mult succes împotriva schimbărilor climatice. Beneficiile sunt bine documentate, chiar și în Europa, în pofida cultivării la scară foarte mică a OMG. În ultimii 21 de ani, s-a demonstrat că porumbul modificat genetic cultivat în Spania a dus la creșterea randamentelor (4), reducând dependența de importuri a Spaniei. Rezultate asemănătoare au fost obținute în România între 1999 și 2006, când soia modificată genetic a fost interzisă pe fondul accederii în UE (5).
Recent alesul Parlament European (PE) ar trebui să aducă o rază de speranță. este vorba de speranța că Europa se va ridica la înălțimea ocaziei de a aborda provocări globale precum schimbările climatice și insecuritatea alimentară. Iar OMG - și industriile biotehnologice, în general - pot și ar trebui să fie parte din soluții. Din nefericire, după schimbarea a peste 60% dintre membrii PE, obiecțiile Parlamentului European la adresa OMG, care au apărut în urmă cu câțiva ani, au continuat, cu unii eurodeputați dând vina pe organismele modificate genetic pentru multe din problemele cu care ne confruntăm astăzi la nivel global.
Cultivarea OMG a dus la o reducere a utilizării substanțelor chimice în agricultură cu 37%, ba chiar cu mult mai mult în cazul culturilor modificate genetic pentru a crește rezistența față de insecte, arată datele (6). Iar utilizarea OMG a crescut semnificativ siguranța în exploatațiile agricole și protecția mediului, prin, spre exemplu, reducerea ratei sinuciderilor și a intoxicării cu pesticide în micile ferme din economiile în curs de dezvoltare (7).
În plus, randamentele crescute asociate culturilor OMG reduc presiunile asupra terenurilor din jurul exploatațiilor agricole, inclusiv pădurilor tropicale. Cât timp sunt cultivate orice fel de plante, fie că sunt destinate pentru creșterea animalelor sau consumului de către oameni, are sens să creștem culturi cât mai eficiente pentru a evita conversia de noi terenuri. Un raport recent al ISAAA (8) arată că, între 1996 și 2016, culturile biotehnologice au salvat nevoia de a cultiva alte 183 milioane de hectare, dintre care 22,5 milioane de hectare numai în 2016, ajutând astfel la conservarea biodiversității și reducerea emisiilor de carbon. Astfel, s-a estimat o economie de emisii în 2016 de 27,1 miliarde kg, echivalent cu nefuncționarea timp de un an a circa 16,7 milioane de mașini.
Realitatea este că astăzi, în Europa, cei mai mulți oameni utilizează oricum bumbac modificat genetic și consumă o varietate de alimente care au fost produse cu ajutorul biotehnologiilor, inclusiv a OMG. pe lângă multele beneficii ale consumatorilor europeni, fermierii din alte părți ale lumii au la dispoziție câștigurile aduse de industriile biotehnologice, inclusiv milioanele de mici fermieri din Asia care cultivă OMG. Deși, în mod tradițional, organismele modificate genetic se refereau în special la producția de soia, porumb și rapiță folosite îndeosebi pentru creșterea animalelor, OMG sunt acum folosite pentru îmbunătățirea culturilor destinate consumului uman, pentru prevenirea risipei de alimente și pentru a face plantele mai rezistente la boli și secetă.
Așa că de ce nu sunt discutate beneficiile OMG?
Adevărul este că, în timp ce Parlamentul European este parțial vinovat de acceptarea campaniilor de dezinformare duse de unii activiști anti-OMG, nici statele membre nu și-au îndeplinit responsabilitățile. Țări precum Germania, Franța, Italia sau Polonia nu au votat în favoarea aprobării produselor modificate genetic sigure, nici măcar pentru import, deși economiile acestor state beneficiază deja de pe urma OMG și ar putea beneficia în continuare. Acest comportament la vot, combinat cu o lipsă de susținere în Parlamentul European și eșecul general al instituțiilor UE în combaterea dezinformărilor pe tema OMG, este principalul motiv pentru care Europa a exclus practic inovația în acest domeniu, subminând și încrederea în procedurile UE de evaluare a siguranței alimentare. Un verdict al Curții de Justiție a UE din iulie 2018 care echivalează produsele obținute prin mutageneză cu organisme modificate genetic doar a completat o situație deja foarte dificilă.
Dacă Europa și-ar putea permite, într-o anumită măsură, să ignore - temporar - știința și progresul tehnologic, este iresponsabil și incorect să demonizeze OMG și să blocheze statele în curs de dezvoltare să utilizeze aceste produse. În actualul context, este nevoie ca liderii politici să ia atitudine în favoarea științei și să susțină opiniile științifice ale agențiilor UE responsabile de evaluarea siguranței OMG. Parlamentul European trebuie acum să stabilească o nouă direcție pentru inovare în agricultură, inclusiv prin susținerea aprobării produselor OMG sigure, în concordanță cu studiile și procedurile adoptate democratic.
Este timpul ca o nouă generație de decidenți să valorifice întregul potențial al OMG, în beneficiul oamenilor și a Pământului. EuropaBio, organizație care reprezintă interesele industriei biotehnologice, este dedicată comunicării acestor beneficii. Cerem tuturor decidenților din UE care consideră că știința poate și trebuie să joace un rol pozitiv în societate să citească manifestul nostru pentru biotehnologii în agricultură și să ni se alăture în misiunea noastră.
Disclaimer: Opiniile din acest material sunt ale autorului și nu reflectă poziția EURACTIV.
Mai multe informații
Parliament Magazine:
An antidote to fear-based politics?GMOs: Time to stand up for EU law and innovation
Politico:
EU nations should overcome GMO hypocrisy
[1] http://www.easac.eu/home/reports-and-statements/detail-view/article/planting-the.html
[2] http://www.fao.org/3/a-i6030e.pdf
[5] https://www.europabio.org/sites/default/files/EU_protein_GAP_WCover.pdf (p.17)
[6] https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0111629, https://www.e-elgar.com/shop/handbook-on-agriculture-biotechnology-and-development și https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0921800911002400
[7] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1111/pbi.13261
[8] http://isaaa.org/resources/publications/briefs/54/executivesummary/default.asp
Comentarii