Cea mai mare parte a fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru agricultură vor merge către entități private, spune comisarul european Phil Hogan.

În cazul celui de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune (PAC), Comisia Europeană apreciază că cea mai mare parte a sprijinului acordat României pentru dezvoltare rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este, în practică, alocat unor măsuri unde marea majoritate a beneficiarilor sunt privați, a spus Hogan într-un interviu pentru EurActiv.

„Chiar dacă un calcul exact nu este posibil, estimăm că mai mult de 5 miliarde din cele 8,1 miliarde de euro din FEARD (Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală – n.r.) vor ținti obiective cu beneficiari privați, în principal, în timp ce doar în cazul unor investiții (precum cele în infrastructură rurală, dezvoltare locală, păduri), susținerea va fi adresată unor beneficiari din sectorul public”,

a declarat pentru EurActiv, răspunzând unei întrebări adresate de EurActiv România, Phil Hogan, comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Practic în următorii ani, din pilonul doi al PAC cea mai mare parte a sumei va merge către investiții în ferme agricole sau fabrici de procesare, înființate de tineri fermieri dar și de mari grupuri industriale, pentru finanțarea unei agriculturi prietenoase cu mediul sau în zone cu constrângeri naturale, a explicat comisarul european.

În ceea ce privește plățile directe către fermieri, fie ei persoane fizice sau juridice, plățile se fac în raport cu numărul de hectare lucrate, indiferent de forma de proprietate.

Potrivit statisticilor Comisiei Europene, în anul 2012, peste un milion de fermieri din România au beneficiat de plățile directe din PAC. 

Situația fondurilor europene din sectorul agricol este radical diferită de cea a finanțărilor din alte domenii. Conform estimărilor UniCredit Bank, doar ceva mai mult de 10 la sută din fondurile structurale aferente exercițiului bugetar 2014-2020 vor reveni mediului privat.

„O alocare de doar circa 12 procente (…) poate fi considerată insuficientă, cu atât mai mult cu cât, din punctul nostru de vedere, beneficiarii privați au performat mai bine în alocarea bugetară anterioară”,

 

a spus pentru EurActiv.ro Valentin Boldeiu, EU Funds Financing Team Leader în cadrul băncii.

„Astfel, între beneficiarii publici și cei privați este evidentă o diferență atât în privința vitezei de implementare a proiectelor, cât și în cea a efectelor directe ale implementării acestora (în ceea ce privește sustenablilitatea proiectelor, numărul de locuri de muncă nou create, ratele crescute de eficiență, plusvaloarea pentru companii și pentru comunitățile în care acestea își desfășoară activitatea)”, a adăugat Boldeiu.

Potrivit calculelor UniCredit, sectorul privat a primit 20 la sută din fondurile de coeziune acordate în exercițiul bugetar precedent (2007-2013).

Îngrijorător este faptul că startul este întârziat, dat fiind că încă nu au început să fie atrași banii europeni într-o sumă semnificativă la doi ani de la începutul perioadei de bugetare 2014-2020.

De altfel, nici sectorul agricol nu a fost lipsit de probleme, cu toate că aici mediul privat este mult mai prezent. Și mult mai afectat de neplata subvențiilor, după cum spun investitorii din domeniu. De cealaltă parte, autoritățile române promit că, în cel mult o lună, vor relua plățile. Speranța fermierilor este ca banii să vină fără sincope până la finele acestui exercițiu bugetar.

* Interviul integral acordat de comisarul Phil Hogan lui Sarantis Michalopoulos este disponibil pe euractiv.com.