UE are o misiune dificilă în sectorul agricol: întinerirea forței de muncă. Sprijinul pentru tinerii fermieri este esențial, dar și alte fonduri europene pot ajuta la înființarea de noi afaceri în agricultură.

La 20 de ani a aplicat pentru primul său proiect finanțat din fonduri europene. Student la agronomie, Mihai Petre era deja implicat în afacerea agricolă a familiei când a decis să înființeze o ciupercărie. Însă nu obținerea banilor de la UE au fost cel mai dificil lucru, ci găsirea unei bănci care să-i finanțeze primii pași, vârsta „fragedă” fiind mai degrabă un impediment decât un avantaj.

„Relația cu consultanții și cu AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - n.r.) a fost foarte bună. Neavând suficienți bani proprii, am vrut să iau un împrumut de la bancă, dar nu am găsit pe nimeni dispus să mă finanțeze, din cauza vârstei și a lipsei de istoric”, își amintește Mihai Petre, într-un interviu acordat EURACTIV.

Până la urmă, a găsit o bancă dornică să-l finanțeze după ce tatăl a adus garanții și a ipotecat terenul, dar un proiect, cu fonduri europene, punctează Mihai Petre, „ce trebuia implementat în maximum șase luni-un an, este în lucru de doi ani”. Totuși, acum lucrurile par să fi intrat pe ultima sută de metri - proiectul va începe să producă în martie-aprilie, iar tânărul fermier caută deja finanțare pentru o capacitate de procesare legume și ciuperci. Însă nu din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), ca în cazul fondurilor pentru ciupercărie (accesate prin Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole), ci prin programul guvernamental Start-up Nation.

Însă Mihai Petre se gândește deja la viitoarea Politică Agricolă Comună. „Majoritatea măsurilor (din actualul PNDR -n.r.) s-au cam epuizat, lansările care urmează nu mă prea ajută”, spune el. Dar la 22 de ani, cât are acum, nu plănuiește să se oprească după doar câteva proiecte. „Primul este cel mai greu. După primul, toate sunt mai simple. Aștept fondurile de după 2021”, spune tânărul, care va termina în acest an și studiile de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Nimeni nu știe încă valoarea fondurilor alocate agriculturii și sectorului rural în viitorul buget al UE, dar este clar că - dată fiind îmbătrânirea populației care lucrează în agricultură - Europa trebuie să facă mai mult pentru tinerii fermieri.

Dezbaterile asupra cadrului financiar multianual 2021-2027 sunt în curs, iar România nu este mulțumită cu propunerile Comisiei Europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună.

Într-un context dificil, cu ieșirea Marii Britanii din UE și nevoia de a aloca bani către noi priorități, precum securitatea, apărarea sau migrația, Comisia a propus un buget mai mic pentru agricultură la nivelul UE.

Potrivit propunerii Comisiei, România va primi peste 20 de miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală în cadrul financiar multianual 2021-2027. România nu va pierde pe partea de plăți directe pentru fermieri din bugetul alocat prin Politica Agricolă Comună după 2020, dar fondurile pentru dezvoltare rurală vor fi mai mici. Ministerul Agriculturii este nemulțumit de propunerea Executivului UE atât în privința plafonării plăților directe către fermieri, cât și de ideea de a scădea fondurile pentru dezvoltare rurală, care sunt principalul instrument de stimulare a implicării tinerilor în agricultură.

Din punctul de vedere al îmbătrânirii fermierilor, România este pe locul doi în UE, după Portugalia, cu peste 40% dintre agricultori în vârstă de peste 50 de ani. Nu este de mirare că întinerirea forței de muncă din agricultură este una dintre prioritățile autorităților. Din poziția de Președinție a Consiliului UE, România poate încerca să obțină mai mult sprijin pentru tineri în viitoarea Politică Agricolă. De altfel, chiar ministrul Petre Daea puncta, într-o declarație acordată EURACTIV în primăvara anului trecut, că „este un interes major pentru țară de a înlocui generațiile de fermieri și de aceea când apar tinerii în agricultură este o mare satisfacție pentru toți cei care lucrăm în domeniul acesta”.

Potrivit unui studiu efectuat de Comisia Europeană în întreaga Uniune, cel mai adesea nu problema banilor este principala problemă pentru tinerii fermieri, a spus Elvira Bakker, şef adjunct unitate, DG AGRI. „Sunt o grămadă de alte probleme legate de lipsa garanțiilor, accesul la teren, sistemul fiscal din diverse țări. Și, tocmai din cauza asta, pentru următorul plan strategic național, am cerut fiecărei țări să facă o strategie, în cadrul programului, pentru tinerii fermieri, pentru schimbarea generațională”, a spus reprezentanta Comisiei în cadrul unui workshop organizat de EURACTIV la sfârșitul anului trecut.

În acea strategie vor fi identificate problemele și soluțiile, iar o asociație a tinerilor fermieri trebuie să-și facă vocea auzită, pentru ca planul strategic național să includă soluții pentru problemele cu care se confruntă tinerii, a adăugat Bakker.

Recenta propunere privind Politica Agricolă Comună post-2020 include un sprijin continuu pentru tinerii fermieri, potrivit căruia statele membre ar trebui să aloce 2% din plățile directe către tinerii fermieri. Dar doar banii nu sunt suficienți, cum remarcau și fermierii intervievați în studiul Comisiei.

„Este multă birocrație... sunt multe acte. De exemplu, ni se cerea un anumit tipar pentru anumite acte iar cei de la primărie ne spuneau că ei îl pot oferi doar în alt mod… pentru noi, oamenii de la țară, este foarte dificil să mergem la direcțiile de finanțe, să ne deschidem o firmă, să intrăm în evidența lor (...) Mulți dau înapoi”, spunea într-o declarație acordată EURACTIV Culina Apetroae din Călmățui, jud. Galați, fermier care a primit 30.000 de euro din PNDR, prin Submăsura 6.1 Instalarea Tânărului Fermier - Pentru prima dată șef al unei exploatații.

De altfel, nu este singurul beneficiar care se plânge de birocrație, dar pe partea de fonduri pentru dezvoltare rurală, România stă mult mai bine la absorbție ca la alte capitole, iar fondurile pentru tineri fermieri au fost deja epuizate.