România nu are amintiri plăcute legate de cooperativele agricole. Dar tinerii agricultori și fondurile europene încep să schimbe paradigma, iar tot mai mulți fermieri aleg să se asocieze.

Pentru mulți săteni, termenul de cooperativă este asociat cu comunismul, care i-a forțat să își cedeze pământurile și animalele statului, pentru ca apoi să le exploateze în comun, în așa-numitele cooperative agricole de producție, pe scurt CAP, construite după model sovietic. Astfel, în loc de cooperare în sens clasic, în care membrii decid, în CAP-uri țăranii munceau, dar deciziile erau impuse de stat.

După 1990, asocierea în agricultură a avut astfel un start extrem de dificil și mulți proprietari de terenuri agricole au preferat să le dea în arendă decât să se unească.

Dar, încet-încet, lucrurile au început să se schimbe, și cu ajutorul fondurilor europene, iar următorii ani ar putea chiar aduce un boom al cooperativelor agricole.

„Cele mai stimulate programe europene în PAC (Politica Agricolă Comună - n.r.) , după 2022, vor fi cooperativele”, remarcă Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Păunel este implicat în procesul de construcție a mai multor cooperative în județul Olt. „În primul rând, îi ajutăm pe fermieri să se organizeze, ne implicăm în educația producătorilor, îi învățăm cum să administreze o cooperativă și îi ajutăm în procesul de aplicare pentru fonduri europene”.

Fermierii din Olt vor aplica pentru proiecte pe Măsurile 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor) și 6.3 (Dezvoltare ferme mici), iar două dintre ele vor depune dosare și pentru fonduri din Măsura 4.1 (Exploatații agricole), arată Ion Păunel, explicând că sindicatul pe care îl conduce are un departament de scris proiecte.

O dezvoltare rapidă

Dacă alți agricultori încă se arată sceptici în privința dezvoltării sectorului cooperatist, notând că fermele mici, de familie, sunt dezavantajate și în relația cu autoritățile și în contractele cu retailerii, Ion Păunel este optimist: „Avem cooperative funcționale și viabile și tot mai mulți tineri se orientează către forme de asociere”.

Datele statistice arată, de asemenea, o dezvoltare accelerată în ultimii ani a cooperativelor.

În România există peste 1.500 de cooperative agricole, peste 200 fiind înființate în 2019, potrivit datelor centralizate de Centrul Român de Politici Europene (CRPE). Maximul ultimului deceniu a fost atins în 2018, atunci când au fost înființate 280 de cooperative agricole. CRPE estimează că anul trecut au fost înființate mai puțin de 200 de cooperative din cauza pandemiei.

Însă loc de creștere este suficient. Doar 1% dintre fermierii români fac parte dintr-o structură asociativă, în contrast puternic cu media UE de 34%, arată un studiu realizat pentru Renew Europe.

„De opt ani urmăresc evoluția asocierilor din agricultură și cred că aceasta este soluția pentru dezvoltare sănătoasă în rural. Există proiecte care au funcționat dar e nevoie de sprijin consistent în viitor. Cred că formula cu Grupuri de Acțiune Locală este una eficientă, de aceea am propus și am obținut, în Comisia de Agricultură a Parlamentului European, includerea proiectelor pe axa Leader între cele eligibile pentru finanțare în perioada de tranziție – adică 2021-2022. În esență, înseamnă mai multe fonduri pentru GAL-uri”, a spus Cristian Ghinea, fost europarlamentar, actualmente ministru al investițiilor și proiectelor europene.

Totuși, anul trecut nu a fost lipsit de evenimente. În primele opt luni din 2020, 18 cooperative agricole au atras fonduri europene de peste 38 milioane de lei pentru investiții în extindere, depo­zitare sau procesare, arată datele de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

„Cooperativele agricole sunt o alternativă viabilă pentru facilitarea obținerii de fonduri europene, tot mai mulți români reușind să treacă peste barierele emoționale și neîncredere în ultimii ani și alegând să se asocieze pentru a-și asigura continuitatea pe piață", a declarat Gabriel Dan Ieremia, consultant în accesarea fondurilor europene.

Ministrul agriculturii a promis că va exista un sprijin consistent pentru formele de asociere și în viitor.

„Putem și noi, în Planul Național Strategic, să prindem măsuri care să stimuleze fermierii să intre în cooperative. Nu există altă variantă pentru ca fermierii mici să reziste, am căutat peste tot în Europa și este singura soluție. Am avut și până acum stimulente prin fondurile europene, intensitatea de sprijin prin orice măsură creștea cu 20% dacă fermierul intra în cooperativă. Trebuie să menținem, chiar să creștem această intensitate, fiindcă nu putem altfel decât să îi stimulăm, nu-i putem obliga”, a spus ministrul Adrian Oros, în cadrul unei dezbateri pe tema asocierii fermierilor ca soluție pentru agricultura verde.

Interes crescut pentru produse autohtone

Pe lângă sprijinul financiar, cooperativele au nevoie de ajutor și la nivel de consultanță, în special pe zona de marketing și procesare. „Nu e nevoie doar de contracte cu lanțurile mari de magazine. Se pot organiza și pentru a vinde la poarta fermei, prin magazine proprii sau în piețe locale”, punctează Ion Păunel, el însuși un crescător de legume și furnizor al lanțului Mega Image.

De altfel, în ultimii ani, tot mai mulți agricultori se folosesc de social media pentru a-și vinde produsele direct către consumatori, iar această evoluție a prins bine în anul care a trecut. „Pandemia a adus un lucru bun - românii consumă mai mult românește, atât din piețele tradiționale, cât și în lanțurile de magazine”, punctează Păunel. Iar cei care s-au orientat către online și vând direct consumatorilor au avut de câștigat.

„Consumatorul a apreciat produsele autohtone, iar tendința va evolua din ce în ce mai mult și cu sprijinul fondurilor europene”, spune Păunel, subliniind că noua Politică Agricolă Comună sprijină tot mai mult fermele mici.

De altfel, pe aceste fonduri își bazează Păunel optimismul. El spune că, numai din fondurile de tranziție, pot fi sprijiniți 2.500-3.000 de tineri să se instaleze în mediul rural. Iar fermele de familie vor ajuta la echilibrarea pieței alimentelor, în contextul în care România se confruntă cu un imens deficit din comerțul cu produse agroalimentare.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în condițiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro.

Deficitul comercial din domeniul agricol are, în anii următori, motive să se reducă. Combinația dintre schimbarea generațională, influxul de bani europeni și know how, scurtarea traseelor dintre producători și consumatori și speranța unor politici publice de încurajare a fermierilor, poate aduce cu sine creșteri atât în cantitățile și calitatea produselor, cât și o creștere a exporturilor. Dar, poate și mai interesant, există șanse reale să se reducă tot mai mult deficitul de produse agricole românești în propriile noastre magazine.