În cadrul unei dezbateri recente a Comisiei pntru Agricultură (AGRI) a Parlamentului European privind inovarea și tehnologiile noi, șeful departamentului de cercetare și inovare din cadrul DG AGRI, Kerstin Rosenow, a subliniat importanța cunoașterii și inovării ca „factori cheie și facilitatori în accelerarea tranziției către sisteme agroalimentare durabile, sănătoase și incluzive”.

„Acestea pot contribui la dezvoltarea și testarea de noi soluții de care avem nevoie cu adevărat pentru a aborda provocările de sustenabilitate din prezent, în raport cu sau mult accentuate de Green Deal, și pentru a depăși barierele și pentru a descoperi noi oportunități de piață”, a subliniat ea.

La fel, vorbind cu reporterii la primul său Consiliu AGRIFISH în calitate de ministru al agriculturii din Italia, Stefano Patuanelli a subliniat, de asemenea, importanța inovației în tranziția verde: „Cred că există motive de a crede că, cu ajutorul inovației, agricultura poate face acest salt către productivitate și venituri mai mari care ar putea fi apoi mai bine distribuite în lanțul de aprovizionare”.

Nevoia de inovații este abordată și în politica alimentară de referință a UE, strategia Farm to Fork (F2F - de la fermă la consumator), care subliniază că cercetarea și inovarea (R&I) sunt factori cheie în accelerarea tranziției către sisteme alimentare durabile, sănătoase și incluzive, de la producția primară la consum.

Ca parte a acestei acțiuni, strategia propune să cheltuiască 10 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare în sector, precum și pentru utilizarea tehnologiilor digitale și a soluțiilor bazate pe natură în industria agro-alimentară.

Promovarea inovației este, de asemenea, o prioritate cheie a reformei Politicii Agricole Comune (PAC), principalul instrument de finanțare a agricultorilor europeni.

„PAC va avea în viitor atât un rol în stimularea creșterii investițiilor în cercetare și inovare, cât și în posibilitatea ca fermierii și comunitățile rurale să beneficieze de aceasta”, potrivit Comisiei.

De asemenea, Comisia a promis că va colabora cu statele membre pentru a consolida rolul inovației în planurile strategice naționale aferente noii PAC, cu scopul de a „stimula structurarea și organizarea ecosistemului național de inovare”.

Cu toate acestea, subliniind că nevoia de a inova pentru a atinge aceste obiective ambițioase este clară, eurodeputații și-au exprimat îngrijorarea că UE „rămâne în urmă” în anumite domenii.

Limitări pentru inovație

În timpul dezbaterii Comisiei AGRI, europarlamentarul de dreapta Mazaly Aguilar și-a exprimat îngrijorarea că, impunând noi restricții sectorului agricol fără a oferi noi oportunități, UE riscă să devină un „muzeu al agriculturii”.

Din cauza abordărilor învechite și restrictive, a adăugat ea, un anumit gen de inovații, cum ar fi abordările inovatoare în materie de genetică, sunt practic blocate în UE.

La rândul său, europarlamentarul socialist Juozas Olekas a subliniat că Europa „rămâne cu adevărat în urmă față de restul lumii” atunci când vine vorba de tehnicile de reproducere a plantelor.

Alte părți interesate au vorbit, de asemenea, despre nevoia de inovație într-o serie de domenii, inclusiv creșterea animalelor și soluții pentru a economisi resurse naturale, cum ar fi apa și nutrienții solului.

Există un decalaj între ambițiile strategiei F2F  și realitatea din teren, a spus Adrián Vaquez Lazara de la Renew Europe, care a subliniat că nu este clar dacă strategia include suficiente instrumente pentru a se asigura că sectorul productiv poate realiza tranziția tehnologică.

UE „nu poate rata trenul”

În replică, Yvonne Colomer, director executiv al Fundației Triptolemos din Spania, care militează pentru crearea unui sistem alimentar durabil la nivel global, a subliniat că UE „nu poate rata trenul”.

„Nu ne putem permite să rămânem în urmă. Vom regreta dacă o vom face. Și vom vedea că va avea consecințe economice uriașe ”, a avertizat ea.

„Pentru a asigura sustenabilitatea agriculturii noastre, fermierii trebuie să aibă libertatea de a alege instrumentele și practicile care se potrivesc cel mai bine nevoilor lor specifice și mediilor agricole”, a adăugat ea.

Potrivit lui Colomer, excluderea instrumentelor care îi pot ajuta să își facă treaba în mod corespunzător sau să contribuie la aceasta în cadrul unei abordări sistemice s-ar putea dovedi „periculoasă”.

Material realizat de Natasha Foote, EURACTIV.com. Traducerea și adaptarea de Bogdan Neagu