O investigație Humane Society International/Europe, dezvăluie o imagine șocantă a fermelor de șinșile din România; condiții precare, factori de stres, acte de cruzime și încălcări grave ale normelor legate de bunăstarea animalelor.

În prima investigație de acest gen cu privire la fermele de șinșile din România, descoperirile făcute de de HSI/Europe sunt revoltătoare: animale închise în cuști mici și mizere, confecționate din plasă de sârmă și stivuite câte trei sau patru una peste alta, în spații fără ferestre, cu grămezi de excremente acumulate sub fiecare cușcă. 

Femelele crescute în astfel de ferme sunt forțate să se reproducă în permanență, într-un ciclu continuu, care se reia chiar și la câteva ore după naștere. Fermele de animale de blană folosesc un sistem de reproducție poligam, total nenatural pentru specie și probabil extrem de stresant, care permite unui mascul să aibă acces chiar și la 10 femele și să se împerecheze cu ele, în condițiile în care femelele poartă zgărzi speciale din metal pentru a le împiedica să fugă din cușcă în timpul împerecherii.  

Mai mulți fermieri au fost filmați ținând șinșilele de coadă, cu capul în jos - o practică ce contravine indicațiilor veterinare, din cauza riscului de rupere a cozii.   

„Investigația aduce dovezi șocante despre chinurile la care sunt supuse aceste animale. Sperăm că această investigație va marca începutul sfârșitului pentru industria blănurilor din țara noastră”, a declarat Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România. 

Dacă fermele de nurci se găsesc de regulă în zone rurale, iar cuștile sunt exterioare, creșterea șinșilelor în Romania are loc, de obicei, în încăperi de mici dimensiuni sau chiar la subsolul clădirilor, inclusiv în zone rezidențiale. Condițiile precare identificate de HSI/Europe nu respectă principiul celor Cinci libertăți ale bunăstării animalelor și nu sunt conforme cu dispozițiile directivei 98/58/EC a Consiliului Uniunii Europene.  

Investigația HSI ridică, de asemenea, numeroase întrebări cu privire la metodele de ucidere a șinșilelor în România. Câțiva dintre producătorii de blănuri i-au mărturisit anchetatorului HSI că ei recurg la dislocarea cervicală - o practică ce nu este listată drept metodă autorizată de ucidere pentru șinșile (Regulamentul nr. 1099/2009 al Consiliului). Unul dintre producătorii de blănuri i-a arătat anchetatorului camera de gazare construită de el însuși cu ajutorul unei oale sub presiune, pe când un altul i-a arătat mai multe carcase de șinșile depozitate în congelator.   

"Sistemul de cuști în care șinșilele sunt forțate să trăiască  - stive îngrămădite de la podea până în tavan - contravine aproape tuturor măsurilor impuse de cele Cinci libertăți ale bunăstării animalelor, recunoscute la nivel internațional”, iar "Dislocarea cervicală -  ruperea gâtului animalului - reprezintă o metodă complet improprie de a ucide șinșile”, a afirmat profesorul Alastair MacMillan, în calitate de consultant veterinar. 

Analiza HSI indică faptul că interzicerea fermelor de animale pentru blană în România ar avea un impact economic minim, ca urmare a faptului că această industrie se află într-un declin considerabil de ceva vreme. Fermierii i-au relatat anchetatorului HSI că prețurile pentru blănurile de animale au scăzut dramatic, de la 40 la 25 de euro bucata, și că activitatea de creștere a șinșilelor pentru blană nu mai este viabilă din punct de vedere economic ca ocupație de sine stătătoare. Un crescător de șinșile a afirmat că în trecut producea 4.000 de blănuri pe an, însă acum produce în jurul a 1.500 de bucăți anual. 

În anul 2013, România a produs 200.000 de blănuri de nurcă, 30.000 de blănuri de șinșilă și 2.000 de blănuri de vulpe, exportând blănuri în valoare de 1.585.098 euro. În anul 2021 însă, valoarea acestor exporturi a scăzut la doar 762.359 euro, iar cele mai recente statistici indică faptul că producția de blănuri s-a redus la jumătate, respectiv 100.000 de blănuri de nurcă și 15.000 de blănuri de șinșila. Informațiile financiare din cadrul investigației indică faptul că ultimele două crescătorii de nurci active în România au raportat profit zero în fiecare an din 2014 și până în 2021.  

Deși piața de blănuri naturale este în plin declin, produsele din blană de șinșilă au în continuare prețuri mari. O haină din blană de șinșilă marca Yves Salomon se vinde în magazinul Harrods din Marea Britanie cu £12.600. Site-ul spaniol de articole de uz casnic, Dentro Home, care asigură livrări și în Marea Britanie, vinde pături din blană de șinșilă la prețul de 124,950 euro, iar blana de șinșilă este în continuare folosită de casele de modă Fendi și Loro Piana. 

Între timp, mii de cetățeni ai UE au început să semneze o Inițiativă Cetățenească Europeană care solicită interzicerea fermelor de animale de blană în întreaga Uniune Europeană, dar această inițiativă trebuie să obțină un milion de semnături pentru a putea primi un răspuns din partea Comisiei Europene.  

Fermele de animale pentru blană au fost interzise în 19 țări europene, inclusiv în Malta, Irlanda, Estonia, Franța, Italia și, de curând, începând din 22 septembrie 2022, și în Letonia. Discuțiile politice privind o astfel de interdicție sunt în derulare în Lituania, Spania și Polonia. Alte două țări (Elveția și Germania) au implementat reglementări atât de stricte, încât creșterea animalelor pentru blană s-a oprit de la sine, în timp ce alte trei state europene (Danemarca, Suedia și Ungaria) au impus diverse măsuri care au oprit creșterea anumitor specii.  

România  ar putea poate să devină cea de-a 20-a țară din Europa care interzice creșterea animalelor pentru blană. În urma discuției cu HSI/Europe, câțiva parlamentari ai Partidului Național Liberal au depus un proiect de lege pentru interzicerea fermelor de nurci și șinșile. HSI/Europe a înaintat, de asemenea, dosarul cu rezultatele investigației Prim-ministrului României, Nicolae Ciucă, alături de o cerere oficială adresată Guvernului, în vederea interzicerii la nivel național a fermelor de animale de blană.